Gabriel Badea (FSS), despre sectorul securitatii private, legislatie si colaborarea cu autoritatile

interviu Gabriel BadeaSectorul securităţii private este un membru al familiei extinse a instituţiilor şi forţelor care contribuie la siguranţa publică, iar o conlucrare sistematică cu Poliţia este benefică pentru toate părţile interesate, consideră preşedintele Federaţiei Serviciilor de Securitate, Gabriel Badea. Acesta a vorbit, într-un interviu acordat Agerpres, despre infracţionalitatea din România, despre colaborarea cu Poliţia şi Jandarmeria pentru combaterea criminalităţii, despre problemele cu care se confruntă sectorul, dar şi despre modificarea legislaţiei în domeniu.

 

AGERPRES: Ce rol are Federaţia Serviciilor de Securitate şi cum colaboraţi cu autorităţile?

Gabriel Badea: Federaţia are rolul de for de coordonare a asociaţiilor profesionale din domeniul securităţii private din România, practic este cea mai importantă structură asociativă din acest domeniu. Poliţia, care este şi autoritatea de reglementare a acestui sector economic, este cel mai important partener de dialog al nostru. De altfel, noi considerăm sectorul securităţii private un membru al familiei extinse a instituţiilor şi forţelor care contribuie la siguranţa publică şi credem că o conclucrare sistematică cu Poliţia este benefică pentru toate părţile interesate, inclusiv pentru societate în general. Aceasta este o viziune împărtăşită şi la nivelul Uniunii Europene.

În acest sens, zilele acestea am iniţiat un protocol de colaborare cu Inspectoratul General de Poliţie, prin care ne propunem să contribuim împreună, fiecare cu competenţele şi posibilităţile sale, pentru o mai bună apărare, protecţie a bunurilor publice şi private. În baza acestui protocol, odată semnat, se va constitui un grup de lucru mixt, Poliţie şi reprezentanţi ai Federaţiei Serviciilor de Securitate, în care se vor dezbate probleme de interes comun. În primul rând, vor fi discuţii în legătură cu cadrul de reglementare a industriei de securitate privată, în special în ceea ce priveşte perfecţionarea aplicării lui, dar vom face şi schimburi de informaţii privind bunele practici, situaţiile de interes pentru Poliţie şi invers. De asemenea, se vor identifica posibile căi de cooperare în care sectorul privat şi-ar putea aduce contribuţia la siguranţa publică, ca de exemplu în activităţi legate de identificarea şi semnalarea operativă a unor infractori periculoşi daţi în urmărire, schimbul de informaţii asupra unor aspecte privind grupurile de criminalitate organizată şi, de asemenea, în aspecte legate de persoane dispărute, dar şi altele.

Aşa cum am spus, pentru noi, ca structură federativă a industriei de securitate privată, este important să avem un dialog structural cu autoritatea de reglementare, care este Poliţia, şi asta este de fapt una dintre premisele pentru o continuă perfecţionare a activităţii de securitate privată.

 

AGERPRES: În ce ar consta colaborarea cu Poliţia în cazurile de persoane dispărute, infractori? Ei dau semnalmentele şi îi ajutaţi să îi găsească sau să îi prindă?

Gabriel Badea: Colaborarea între sectorul privat de securitate şi poliţie nu este o noutate şi, mai mult decât atât, este o practică comună şi în alte state ale Uniunii Europene. De exemplu, poliţia italiană a iniţiat un astfel de proiect derulat în parteneriat cu asociaţia profesională italiană a securităţii private.

Acest proiect, care se numea 'Mille Occhi', adică 'o mie de ochi', se baza pe capacitatea securităţii private de fi prezentă în foarte multe locuri pe care poliţia nu le poate acoperi permanent. Practic, agenţii de securitate pot semnala comiterea de infracţiuni sau prezenţa unor infractori, în mod operativ, astfel încât poliţia să poată avea o intervenţie rapidă şi eficientă. Prin astfel de programe de cooperare se urmăreşte ca aceste posibilităţi ale securităţii private să fie valorificate şi în serviciul public, printr-o mai bună integrare cu poliţia, prin crearea unor sisteme operative de transfer al informaţiilor, astfel încât ce vede un agent de securitate la un moment dat - şi poate fi un infractor periculos sau o persoană dispărută, să poată fi transmis în mod operativ, astfel încât poliţia să poată reacţiona cu promptitudine.

 

AGERPRES: Când aţi demarat discuţiile pentru semnarea acestui protocol şi când estimaţi că se vor finaliza?

Gabriel Badea: Au avut loc întâlniri în care s-au discutat forma şi conţinutul acestui proiect de document de colaborare. Din câte cunosc, documentul trebuie să primească şi o viză de legalitate din partea Direcţiei Juridice a Ministerului de Interne.

 

AGERPRES: Aveţi în vedere semnarea unui protocol asemănător şi cu Jandarmeria?

Gabriel Badea: Avem în momentul de faţă un proiect de protocol şi cu Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Acest proiect va fi dezbătut în cadrul Comisiei Federaţiei, urmând ca o formă finală să fie înaintată spre consultare către Inspectoratul General al Jandarmeriei, pentru ca şi dânşii să îşi formuleze punctul de vedere şi în final să ajungem la o formulă pe care să şi putem să mergem.

 

AGERPRES: Colaboraţi cu autorităţile pentru modificarea legislaţiei în domeniu?

Gabriel Badea: Da, într-adevăr, reprezentanţi ai FSS participă la un grup de lucru constituit la nivelul IGPR în care se dezbate un anteproiect privind modificarea legii securităţii private, care se va transforma într-un proiect legislativ şi va urma cursul firesc al unei iniţiative legislative.

De altfel, legislaţia securităţii private a fost permanent subiect de dezbatere. La noi, legea securităţii este foarte prescriptivă şi conţine multe amănunte şi amănuntele sunt de foarte multe ori subiecte de interpretare. Ne dorim să avem o lege mult mai clară şi în care lucrurile să fie mai puţin interpretabile, să fie descrisă mai precis şi în acelaşi timp să se renunţe la detaliile care nu sunt necesare. De asemenea, noua lege trebuie să fie adaptată la evoluţiile semnificative care au avut loc în securitatea privată, un domeniu în care dinamica schimbării este foarte rapidă. Hoţul vine azi cu o idee, tu a doua zi trebuie să vii cu două, ca să o contracarezi pe prima şi să te gândeşti ce ar mai putea el să facă în viitor. Deci, legislaţia în acest domeniu nu trebuie să fie o barieră pentru inovaţie. Situaţia este acum diferită faţă de cea din 2003, de când avem legea securităţii private, adică de acum zece ani.

Între timp, tehnologia de securitate a avansat foarte mult şi va avansa în continuare, de aceea trebuie lăsată o oarecare flexibilitate în ceea ce priveşte de exemplu normele referitoare la instalarea şi exploatarea sistemelor de securitate. Mai mult decât atât, din anul 2007 avem Directiva Europeană a Serviciilor care are aplicabilitate şi în sefera serviciilor bazate pe tehnologia de securitate, iar o nouă lege în acest domeniu trebuie să ţină cont şi de acest lucru. Nu în ultimul rând, în actuala legislaţie sunt tot felul de prevederi nerealiste referitoare de exemplu la uniformele şi dotările agenţilor de securitate. Nu trebuie uitată nici birocraţia excesivă pe care o impune actualul cadru legislativ, în special în ceea ce priveşte licenţierile şi autorizările. Şi aceste lucruri trebuie actualizate, schimbate.

Referitor la agenţii de securitate mai este un aspect pe l-am dori inclus în noua lege a securităţii private. Ne dorim foarte mult ca agenţii de securitate, care prin specificul profesiei sunt expuşi riscului unor agresiuni, să beneficieze de prevederi legale care să îi protejeze. În acest sens, o posibilă abordare ar fi ca legislaţia să prevadă pedepse mai aspre sau circumstanţe agravante pentru cei care agresează agenţii de securitate în exerciţiul funcţiunii, aşa cum se prevede în legislaţia engleză de exemplu.

Trebuie spus că agenţii de securitate sunt expuşi riscurilor nu numai în timpul serviciului. De exemplu, atunci când intervin în stoparea unei infracţiuni de multe ori ei sunt chemaţi la poliţie să dea declaraţii de mai multe ori decât infractorul. Mai mult decât atât, ei sunt chemaţi apoi ca martori în instanţă şi sunt audiaţi în şedinţe publice, ceea ce îi face subiectul presiunilor susţinătorilor infractorilor din sală. În acest sens ne-am dori ca prin lege, atunci când sunt chemaţi ca martori, dat fiind riscul la care se expun, agenţii de securitate să poată fi audiaţi în camerele de consiliu ale instanţelor.

 

AGERPRES: Există multe cazuri de muncă la negru în acest domeniu?

Gabriel Badea: Sigur, este din păcate cunoscut că industria de securitate este afectată de situaţii în care legislaţia muncii nu este întotdeauna respectată. Acesta este rezultatul poate şi al crizei economice, dar şi al concurenţei excesive in acest sector. În acest context, sunt firme care se luptă să îşi adjudece licitaţii la preţuri foarte mici, şi apoi îşi dau seama că nu pot să livreze servicii în astfel de condiţii. Şi atunci depăşesc cadrul legal.

Noi, la nivelul federaţiei, suntem foarte preocupaţi de aceste fenomene care afectează mediul de afaceri, mediul concurenţial, dar şi imaginea industriei de securitate privată. În acest sens, în cadrul Federaţiei Serviciilor de Securitate constituim un grup de lucru care are misiunea să identifice şi să pună în aplicare acţiuni şi programe pentru combaterea fenomenelor de concurenţă neloială, pentru însănătoşirea mediului de afaceri în domeniul securităţii private. De exemplu intenţionăm să iniţiem campanii de educare a consumatorilor de servicii de securitate, care trebuie să ştie să aleagă serviciile de securitate în funcţie de profesionalism şi calitate, să ştie să distingă între o companie ce poate să îşi ţină angajamentele şi una care doreşte doar profitul şi nu ţine cont de nişte norme de etică profesională, de standarde profesionale, de coduri de bună practică în domeniu şi chiar şi de legislaţie. Acest grup de lucru va concepe şi un cod etic aplicabil societăţilor din securitatea privată.

Citiţi interviul integral pe site-ul AGERPRES.

Powered by Bullraider.com