HOTĂRÂRE

privind prorogarea termenului prevăzut la art.7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor

 

 

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2012 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările ulterioare, privind obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, înființate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2016.

 

PRIM –MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Contrasemnează

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul economiei,

Constantin Niță

Ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii,

mediul de afaceri și turism,

Florin Nicolae Jianu

Ministrul muncii,

familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

București, 15 octombrie 2014.

Nr. 877.

Add a comment (0)

Ordin 52 din 18 aprilie 2002

ORDIN nr. 52 din 18 aprilie 2002 privind aprobarea Cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal

     

Avocatul Poporului,
în temeiul Hotărârii Senatului României nr. 33 din 4 octombrie 2001 pentru numirea Avocatului Poporului, văzând prevederile art. 13 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului şi ale art. 7 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului, în aplicarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, conform cărora cerinţele minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal vor fi elaborate de autoritatea de supraveghere şi vor fi actualizate periodic, corespunzător progresului tehnic şi experienţei acumulate, având în vedere Nota privind cerinţele minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal, înregistrată sub nr. 4.327 din 18 aprilie 2002, a adjunctului Avocatului Poporului, având în vedere exigenţa elaborării cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal, care stau la baza adoptării de către operatorii de date cu caracter personal a măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate, prin care se garantează un nivel corespunzător şi legal de securitate a prelucrării de date cu caracter personal, precum şi a publicării cerinţelor respective în Monitorul Oficial al României, Partea I, în scopul ca acestea să poată fi cunoscute în mod corespunzător de către operatorii menţionaţi, emite prezentul ordin.

   

Art. 1
Se aprobă Cerinţele minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal, prevăzute în anexa la prezentul ordin.

 

Art. 2
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. 3
Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

   

AVOCATUL POPORULUI,

prof. univ dr. IOAN MURARU

         

ANEXĂ: CERINŢELE MINIME DE SECURITATE a prelucrărilor de date cu caracter personal

 

Prezentele cerinţe minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal trebuie să stea la baza adoptării şi implementării de către operator a măsurilor teh-nice şi organizatorice necesare pentru păstrarea confidenţialităţii şi integrităţii datelor cu caracter personal. În concordanţă cu acestea operatorii îşi vor stabili propriile politici şi proceduri de securitate.
Cerinţele minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal acoperă următoarele aspecte:

 

1.Identificarea şi autentificarea utilizatorului

Prin utilizator se înţelege orice persoană care acţionează sub autoritatea operatorului, a persoanei împuternicite sau a reprezentantului, cu drept recunoscut de acces la bazele de date cu caracter personal. Utilizatorii, pentru a căpăta acces la o bază de date cu caracter personal, trebuie să se identifice. Identificarea se poate face prin mai multe metode, cum ar fi: introducerea codului de identificare de la tastatură (un şir de caractere), folosirea unei cartele cu cod de bare, folosirea unei cartele inteligente (smart card) sau a unei cartele magnetice.

Fiecare utilizator are propriul său cod de identificare. Niciodată mai mulţi utilizatori nu trebuie să aibă acelaşi cod de identificare. Codurile de identificare (sau conturi de utilizator) nefolosite o perioadă mai îndelungată trebuie dezactivate şi distruse după un control prealabil intern al operatorului. Perioada după care codurile trebuie dezactivate şi distruse se stabileşte de operator.

Orice cont de utilizator este însoţit de o modalitate de autentificare. Autentificarea poate fi făcută prin introducerea unei parole sau prin mijloace biometrice: amprenta dactiloscopică, amprenta vocală, angiografia retiniană etc. Parolele sunt şiruri de caractere. Cu cât şirul de caractere este mai lung, cu atât parola este mai greu de aflat. La introducerea parolelor acestea nu trebuie să fie afişate în clar pe monitor. Parolele trebuie schimbate periodic în funcţie de politicile de securitate ale entităţii (operator sau persoană împuternicită). Schimbarea periodică a parolelor se face numai de către utilizatori autorizaţi de operator.

Operatorul trebuie să solicite realizarea unui sistem informaţional care să refuze automat accesul unui utilizator după 5 introduceri greşite ale parolei. Orice utilizator care primeşte un cod de identificare şi un mijloc de autentificare trebuie să păstreze confidenţialitatea acestora şi să răspundă în acest sens în faţa opera-torului.

Fiecare entitate va stabili o procedură proprie de administrare şi gestionare a conturilor de utilizator.

Operatorii autorizează anumiţi utilizatori pentru a revoca sau a suspenda un cod de identificare şi autentificare, dacă utilizatorul acestora şi-a dat demisia ori a fost concediat, şi-a încheiat contractul, a fost transferat la alt serviciu şi noile sarcini nu îi solicită accesul la date cu caracter personal, a abuzat de codurile primite sau dacă va absenta o perioadă îndelungată stabilită de entitate.

Accesul utilizatorilor la bazele de date cu caracter personal efectuate manual se va face pe baza unei liste apro-bate de conducerea entităţii.

 

2.Tipul de acces

Utilizatorii trebuie să acceseze numai datele cu caracter personal necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor lor de serviciu. Pentru aceasta operatorii trebuie să stabilească tipurile de acces după funcţionalitate (cum ar fi: administrare, introducere, prelucrare, salvare etc.) şi după acţiuni aplicate asupra datelor cu caracter personal (cum ar fi: scriere, citire, ştergere), precum şi procedurile privind aceste tipuri de acces.

Programatorii sistemelor de prelucrare a datelor cu caracter personal nu vor avea acces la datele cu caracter personal. Operatorul va permite accesul programatorilor la datele cu caracter personal după ce acestea au fost transformate în date anonime.

Compartimentul care asigură suportul tehnic poate avea acces la datele cu caracter personal pentru rezolvarea unor cazuri excepţionale.

Pentru activitatea de pregătire a utilizatorilor sau pentru realizarea de prezentări se vor folosi date anonime. Angajaţii care predau cursurile de pregătire vor folosi date cu caracter personal pe parcursul propriei lor pregătiri.

Operatorul va stabili modalităţile stricte prin care se vor distruge datele cu caracter personal. Autorizarea pentru această prelucrare de date cu caracter personal trebuie limitată la câţiva utilizatori.

 

3.Colectarea datelor

Operatorul desemnează utilizatori autorizaţi pentru operaţiile de colectare şi introducere de date cu caracter personal într-un sistem informaţional. Orice modificare a datelor cu caracter personal se poate face numai de către utilizatori autorizaţi desemnaţi de operator.

Operatorul va lua măsuri pentru ca sistemul informaţional să înregistreze cine a făcut modificarea, data şi ora modificării. Pentru o mai bună administrare operatorul va lua măsuri ca sistemul informaţional să menţină datele şterse sau modificate.

 

4.Execuţia copiilor de siguranţă

Operatorul va stabili intervalul de timp la care se vor executa copiile de siguranţă ale bazelor de date cu caracter personal, precum şi ale programelor folosite pentru prelucrările automatizate. Utilizatorii care execută aceste copii de siguranţă vor fi numiţi de operator, într-un număr restrâns. Copiile de siguranţă se vor stoca în alte camere, în fişete metalice cu sigiliu aplicat, şi, dacă este posibil, chiar în camere din altă clădire.

Operatorul va lua măsuri ca accesul la copiile de siguranţă să fie monitorizat.

 

5.Computerele şi terminalele de acces

Computerele şi alte terminale de acces vor fi instalate în încăperi cu acces restricţionat. Dacă nu pot fi asigurate aceste condiţii, computerele se vor instala în încăperi care se pot încuia sau se vor lua măsuri ca accesul la computere să se facă cu ajutorul unor chei ori cartele magnetice.

Dacă pe ecran apar date cu caracter personal asupra cărora nu se acţionează o perioadă dată, stabilită de operator, sesiunea de lucru trebuie închisă automat. Mărimea acestei perioade se determină în funcţie de operaţiile care trebuie executate.

Terminalele de acces folosite în relaţia cu publicul, pe care apar date cu caracter personal, vor fi poziţionate astfel încât să nu poată fi văzute de public şi după o perioadă scurtă, stabilită de operator, în care nu se acţionează asupra lor, acestea trebuie ascunse.

 

6.Fişierele de acces

Operatorul este obligat să ia măsuri ca orice accesare a bazei de date cu caracter personal să fie înregistrată într-un fişier de acces (numit log la prelucrările automate) sau într-un registru pentru prelucrările manuale de date cu caracter personal, stabilit de operator. Informaţiile înregistrate în fişierul de acces sau în registru vor fi:

- codul de identificare (numele utilizatorului pentru bazele de date cu caracter personal manuale); - numele fişierului accesat (fişei); - numărul înregistrărilor efectuate; - tipul de acces; - codul operaţiei executate sau programul folosit; - data accesului (an, lună, zi); - timpul (ora, minutul, secunda).

Pentru prelucrările automate aceste informaţii vor fi stocate într-un fişier de acces general sau în fişiere separate pentru fiecare utilizator. Orice încercare de acces neautorizat va fi, de asemenea, înregistrată.

Operatorul este obligat să păstreze fişierele de acces cel puţin 2 ani, pentru a fi folosite ca probe în cazul unor investigaţii. Dacă investigaţiile se prelungesc, aceste fişiere se vor păstra atât timp cât se va considera necesar.

Fişierele de acces trebuie să facă posibilă identificarea de către operator sau de către persoana împuternicită a persoanelor care au accesat date cu caracter personal fără un motiv anume, în vederea aplicării unor sancţiuni sau a sesizării organelor competente.

 

7.Sistemele de telecomunicaţii

Operatorul este obligat să facă periodic controlul autentificărilor şi tipurilor de acces pentru detectarea unor disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte folosirea sistemelor de telecomunicaţii.

Operatorii sunt obligaţi să conceapă sistemul de telecomunicaţii astfel încât datele cu caracter personal să nu poată fi interceptate sau transmise de oriunde. Dacă sistemul de telecomunicaţii nu poate fi astfel securizat, operatorul este obligat să impună folosirea metodei de criptare pentru transmisia datelor cu caracter personal.

Prin sistemele de telecomunicaţii se vor transmite numai datele cu caracter personal strict necesare.

 

8.Instruirea personalului

În cadrul cursurilor de pregătire a utilizatorilor operatorul este obligat să facă informarea acestora cu privire la prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, la cerinţele minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal, precum şi cu privire la riscurile pe care le comportă prelucrarea datelor cu caracter personal, în funcţie de specificul activităţii utilizatorului.

Utilizatorii care au acces la date cu caracter personal vor fi instruiţi de către operator asupra confidenţialităţii acestora şi vor fi avertizaţi prin mesaje care vor apărea pe monitoare în timpul activităţii. Utilizatorii sunt obligaţi să îşi închidă sesiunea de lucru atunci când părăsesc locul de muncă.

9.Folosirea computerelor

Pentru menţinerea securităţii prelucrării datelor cu caracter personal (în special împotriva viruşilor informatici) operatorul va lua măsuri care vor consta în:

a)interzicerea folosirii de către utilizatori a programelor software care provin din surse externe sau dubioase;

b)informarea utilizatorilor în privinţa pericolului privind viruşii informatici;

c)implementarea unor sisteme automate de devirusare şi de securitate a sistemelor informatice;

d)dezactivarea, pe cât posibil, a tastei "Print screen", atunci când sunt afişate pe monitor date cu caracter personal, interzicându-se astfel scoaterea la imprimantă a acestora.

 

10.Imprimarea datelor

Scoaterea la imprimantă a datelor cu caracter personal se va realiza numai de utilizatori autorizaţi pentru această operaţiune de către operator. Operatorii sunt obligaţi să aprobe proceduri interne specifice privind folosirea şi distrugerea acestor materiale.

Fiecare entitate îşi va aproba propriul sistem de securitate, ţinând seama de aceste cerinţe minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal, iar în funcţie de importanţa datelor cu caracter personal prelucrate, îşi va impune măsuri de securitate suplimentare.

   

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 383 din data de 5 iunie 2002

Add a comment (0)

Hotărârea Guvernului României nr. 361 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic.

Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 7, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 7.
(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2015, modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, republicată, a societăţilor specializate de pază şi protecţie şi a celor care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, licenţiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum şi a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, trebuie să fie potrivit cerinţelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre."

2. La Normele metodologice, la articolul 2, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
"(4) Până la împlinirea termenului prevăzut la art. 7 alin. (1) din prezenta hotărâre, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani."

PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Gabriel Oprea
Ministrul muncii, familiei,
protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Rovana Plumb

Bucureşti, 30 aprilie 2014.

Nr. 361.

Add a comment (0)

Hotărârea nr. 1017/2013 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor


În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.


Articol unic.
Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 7 alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"(1) În termen de 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, a societăţilor specializate de pază şi protecţie şi a celor care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, licenţiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum şi a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, trebuie să fie potrivit cerinţelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre."

2. La Normele metodologice, alineatul (4) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

"(4) Până la aprobarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică şi, ulterior, pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii deciziei de aprobare a acestuia, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime mai mare de 5 ani în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică."

 

PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Gabriel Oprea
Ministrul afacerilor interne,
Radu Stroe
Ministrul muncii, familiei,
protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Mariana Câmpeanu


Bucureşti, 11 decembrie 2013.

Nr. 1017

Add a comment (0)

Instrucţiuni Nr.9 din 01.02.2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

Instrucţiuni Nr.9 din 01.02.2013

privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

ACT EMIS DE: Ministerul Afacerilor Interne

 

ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 164 din 27 martie 2013

 

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următoarele instrucţiuni:

 

 

 

Capitolul I

Dispoziţii generale

 

Articolul 1

(1) Prezentele instrucţiuni stabilesc metodologia de efectuare a analizelor de risc la securitatea fizică pentru unităţile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare unităţi, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care desfăşoară astfel de activităţi.

(2) Analiza de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege, transpuse în planul de pază şi proiectul sistemului de alarmare.

(3) În elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică se ţine cont şi de prevederile standardelor naţionale sau europene privind managementul şi tehnicile de evaluare a riscului.

(4) Prezentele instrucţiuni nu se aplică pentru adoptarea măsurilor de securitate necesare efectuării transporturilor de bunuri şi/sau valori.

(5) Prevederile prezentelor instrucţiuni nu se aplică activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.

 

Articolul 2

(1) Prezentele instrucţiuni se aplică de către:

  1. conducătorii unităţilor, pentru adoptarea măsurilor de asigurare a securităţii obiectivelor proprii;
  2. specialişti şi experţi, în procedura de elaborare a analizelor de risc pentru faza de funcţionare a obiectivelor, precum şi în faza de proiectare;
  3. inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de zonă şi pentru verificarea respectării dispoziţiilor prezentelor instrucţiuni;
  4. Inspectoratul General al Poliţiei Române, denumit în continuare I.G.P.R., pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de judeţ, evaluarea specialiştilor care efectuează analizele de risc şi pentru înfiinţarea şi actualizarea Registrului Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, denumit în continuare RNERSF.

(2) Analiza de risc pentru obiectivele a căror pază şi protecţie se asigură cu efective de jandarmi, inclusiv cea necesară configurării sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei, se întocmeşte potrivit reglementărilor specifice acestei forme de pază.

 

Articolul 3

În înţelesul prezentelor instrucţiuni, următorii termeni se definesc după cum urmează:

  1. securitate fizică - starea de fapt în care riscul determinat de factorii de ameninţare şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi se situează la un nivel acceptabil;
  2. ameninţare - factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute;
  3. vulnerabilitate - caracteristică de ordin fizic-arhitectural şi operaţional a unei entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei ameninţări;
  4. analiza de risc la securitatea fizică - activitate desfăşurată pentru a identifica ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora;
  5. incident de securitate - eveniment produs, având o evoluţie necontrolată, care generează consecinţe nedorite asupra persoanelor şi/sau valorilor şi/sau activităţilor în cadrul unei unităţi şi care necesită o acţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare;
  6. măsură de securitate - componenta de bază a unei soluţii de securitate, corespunzătoare uneia sau mai multor ameninţări şi vulnerabilităţi identificate conform analizei de risc şi care are ca scop reducerea riscurilor asociate;
  7. mecanisme de securitate - soluţii care cuprind mai multe măsuri de securitate, care funcţionează conform unor scenarii predefinite, pentru securizarea unuia sau mai multor obiective, atunci când sunt amplasate în acelaşi perimetru;
  8. sistem de securitate - ansamblu integrat de măsuri organizatorice, tehnice şi procedurale care are ca scop obţinerea securităţii fizice pentru o organizaţie sau un obiectiv;
  9. parametri interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii - contextul, care poate cuprinde, dar nu se limitează la:
    1. mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural şi concurenţial, la nivel internaţional, naţional, regional sau local;
    2. factorii-cheie şi tendinţele cu impact asupra obiectivelor organizaţiei;
    3. relaţiile cu părţile interesate, percepţiile şi valorile acestora.

 

 

 

Capitolul II

Analiza de risc la securitate fizică

 

Articolul 4

(1) Analiza de risc la securitatea fizică, denumită în continuare analiza de risc, se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi aplicabile pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile.

(2) Documentaţia prevăzută la alin. (1) se înregistrează la unitatea beneficiară după asumarea de către conducătorul acesteia, urmând ca în termen de 60 de zile să se realizeze implementarea măsurilor stabilite.

(3) Procesul de efectuare a analizei de risc începe după semnarea contractului de prestări de servicii dintre beneficiar şi prestator, cu excepţia cazurilor de realizare prin structuri de specialitate proprii în regim intern.

(4) Analiza de risc se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în una dintre următoarele situaţii:

  1. cel puţin o dată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
  2. în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectivă;
  3. în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

 

Articolul 5

Efectuarea analizei de risc implică parcurgerea următoarelor etape:

  1. definirea parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
  2. stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;
  3. identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, a evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;
  4. analizarea riscurilor la securitatea fizică;
  5. estimarea riscurilor unităţii beneficiare;
  6. întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică.

 

Articolul 6

Ameninţările la adresa securităţii fizice a unităţilor, care pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanelor, sunt tratate cu prioritate, indiferent de importanţa bunurilor sau a valorilor ce pot fi afectate la producerea unui incident de securitate.

 

Articolul 7

(1) Documentaţia privind analiza de risc cuprinde:

  1. Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică;
  2. grila de evaluare, specifică obiectului de activitate;
  3. documentele-suport.

(2) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică cuprinde:

  1. nominalizarea unităţii, obiectul de activitate al acesteia şi scopul evaluării;
  2. amplasarea geografică a unităţii, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externi cu impact asupra activităţii unităţii;
  3. cadrul organizaţional intern, politici şi responsabilităţi privind securitatea fizică a unităţii beneficiare;
  4. sursele de risc la securitatea fizică, zonele de impact, evenimentele produse şi cauzele riscurilor identificate pentru unitatea evaluată, precum şi potenţialele consecinţe asupra persoanelor şi activităţii;
  5. analizarea riscurilor identificate;
  6. estimarea riscurilor la securitatea fizică;
  7. stabilirea cerinţelor, măsurilor şi mecanismelor de securitate pentru sistemul ce urmează a fi implementat, de ordin structural, tehnic, tehnologic şi operaţional;
  8. estimarea costurilor de securitate, în funcţie de măsurile de securitate propuse şi nivelul de risc asumat;
  9. concluziile raportului, în care se propun una sau mai multe opţiuni de tratare a riscurilor în vederea încadrării în domeniul acceptabil al riscului de securitate fizică, menţionând concret dimensionarea dispozitivului de pază, zonele sau punctele controlate prin mijloace electronice de supraveghere video, efracţie, control acces şi alarmare, elementele de protecţie mecanofizică, precum şi alte măsuri.

(3) Grila de evaluare specifică obiectului de activitate al unităţii beneficiare se completează pentru situaţia în care riscul a fost tratat, iar nivelul acestuia se încadrează în domeniul riscului acceptabil.

(4) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică şi grila de evaluare se semnează de către evaluator.

(5) În categoria documentelor-suport intră: chestionare, declaraţii, alte documente specifice, date obţinute şi folosite în procedura de evaluare.

 

 

Capitolul III

Abilitarea personalului de evaluare

 

Articolul 8

(1) Analizele de risc se efectuează de experţi înscrişi în RNERSF.

(2) Expertul în evaluare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

  1. este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
  2. deţine competenţe profesionale atestate pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică;
  3. nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.

(3) Pentru înscrierea în RNERSF solicitantul trebuie să depună la I.G.P.R. - Direcţia de ordine publică o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2).

(4) În urma analizei dosarului, solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3) este înscris în RNERSF în calitate de expert în evaluarea riscului la securitatea fizică.

 

Articolul 9

(1) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani, înscrişi în RNERSF.

(2) Specialistul prevăzut la alin. (1) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

  1. este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
  2. nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
  3. face dovada experienţei de minimum 5 ani în desfăşurarea activităţilor de organizare, planificare sau executare a măsurilor de securitate, în formele prevăzute de lege;
  4. este absolvent de studii superioare cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
  5. a fost declarat admis la interviul susţinut în faţa unei comisii de specialitate constituite prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.

(3) Pentru înscrierea în RNERSF, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să depună la I.G.P.R. - Direcţia de ordine publică, cu 30 de zile înainte de susţinerea interviului prevăzut la alin. (2) lit. e), o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d).

(4) În urma susţinerii interviului, solicitanţii sunt declaraţi admişi sau respinşi.

(5) Modul de organizare şi desfăşurare a interviurilor se stabileşte prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.

(6) În comisiile de susţinere a interviurilor şi de verificare a contestaţiilor pot fi cooptaţi şi experţi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil.

 

Articolul 10

(1) Formarea profesională, precum şi evaluarea competenţelor pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică se realizează pe baza standardului profesional corespunzător acestei ocupaţii.

(2) Furnizorii de formare profesională care doresc să desfăşoare programe de formare pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitate fizică trebuie să respecte programa-cadru, elaborată pe baza standardului ocupaţional, avizată de I.G.P.R. şi aprobată de Autoritatea Naţională pentru Calificări.

 

Articolul 11

(1) Persoanele înscrise în RNERSF au obligaţia de a ţine un registru de evidenţă cronologică cu analizele de risc elaborate pentru unităţi, care se păstrează minimum 2 ani după ultima completare.

(2) Anterior elaborării analizei de risc, persoanele care prestează această activitate au obligaţia de a semna un angajament de confidenţialitate cu beneficiarul.

(3) Atribuţiile de îndrumare şi control privind respectarea prezentelor instrucţiuni revin ofiţerilor de poliţie din structurile de ordine publică ale Poliţiei Române.

(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a notifica I.G.P.R. schimbarea angajatorului sau a datelor de contact.

 

Articolul 12

(1) Utilizarea în procesul de efectuare a analizei de risc a unor date nereale sau incorecte, precum şi omisiunea consemnării unor vulnerabilităţi ori ameninţări atrag anularea analizei de risc.

(2) Constatările efectuate de către personalul abilitat al Poliţiei Române privind săvârşirea faptelor prevăzute la alin. (1) de către evaluatori se înscriu într-un raport motivat, care se transmite Direcţiei de ordine publică din I.G.P.R., pentru evidenţiere în RNERSF.

(3) Evidenţierea analizelor de risc anulate în RNERSF se notifică emitentului analizei, beneficiarului şi, la cerere, altor părţi interesate.

(4) Radierea din RNERSF a celor înscrişi se face la cerere ori când nu mai sunt îndeplinite condiţiile de înscriere.

 

Articolul 13

Prestatorii nu pot efectua analize de risc la securitatea fizică pentru unităţile cu care ei sau angajatorii lor au în derulare contracte pentru asigurarea serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, serviciilor de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor ori sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.

 

 

Capitolul IV

Grila de evaluare

 

Articolul 14

(1) Pentru categoriile de unităţi care au definite cerinţe minimale în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, cu excepţia infrastructurilor critice, evaluarea şi cuantificarea gradului de risc asociat unităţii se fac prin determinarea unei valori numerice ataşate obiectivului evaluat, sens în care se utilizează grila corespunzătoare obiectului de activitate, dintre cele prevăzute în anexele nr. 1-11.

(2) În cazul unităţilor pentru care nu au fost definite cerinţe minimale specifice, analizele de risc la securitatea fizică se elaborează similar, prin aplicarea grilei generale prevăzute în anexa nr. 12.

(3) Aplicaţiile informatice cu grilele de evaluare pe categorii de obiective se publică în format electronic pe pagina web a I.G.P.R.

 

Articolul 15

(1) Pentru evaluarea nivelului de securitate fizică a unei unităţi se stabilesc două domenii ale riscului de securitate fizică, respectiv riscul de securitate acceptabil, asociat riscurilor de securitate cu valori estimate sub pragul critic de 60%, şi riscul inacceptabil, asociat valorilor estimate peste pragul critic.

(2) Se consideră că sunt îndeplinite cerinţele legale de securitate fizică pentru o unitate atunci când riscul evaluat se încadrează în domeniul riscului de securitate acceptabil.

 

Articolul 16

Grila de evaluare a nivelului de securitate cuprinde 4 categorii de criterii de analiză:

  1. criterii specifice obiectivului, prin care se evaluează elemente de amplasare zonală şi locală, cu o pondere de 25%;
  2. criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate implementate sau care urmează a fi implementate, cu o pondere de 65%;
  3. criterii funcţionale, prin care se evaluează elementele privitoare la desfăşurarea activităţii unităţii evaluate, cu o pondere de 10%;
  4. alte criterii, nenominalizate în grilă, prin care se asigură evaluarea altor elemente cu impact asupra riscurilor de securitate, identificate sau propuse de evaluator, grupate în categorii cu impact de creştere, respectiv diminuare a riscurilor.

 

Articolul 17

(1) Completarea grilei se face prin selectarea unei opţiuni din coloana „Variabile“, pentru fiecare element de evaluare, şi introducerea de date în tabelul cu informaţiile aferente altor criterii, conform situaţiei preconizate.

(2) Este interzisă modificarea, completarea sau ştergerea celulelor sau câmpurilor din grila de evaluare, exceptând operaţiile prevăzute la alin. (1).

(3) Prin completarea grilei de evaluare se obţine valoarea de la rubrica „Punctaj total“ din coloana „Punctaj ponderat“, care reprezintă valoarea asociată gradului de risc determinat. Punctajul total este calculat de aplicaţie prin însumarea valorilor ponderate prevăzute la rubricile: criterii specifice obiectivului, criterii de securitate, criterii funcţionale şi alte criterii, aflate pe coloana „Punctaj ponderat“.

(4) Valorile superioare ale punctajului total indică un nivel ridicat de risc de producere a unor evenimente de securitate fizică.

(5) Valoarea ponderată pentru fiecare element evaluat este furnizată de aplicaţie prin aplicarea unui coeficient procentual din valoarea maximă asociată elementului din coloana „Punctaj asociat“, ponderea rezultând din alegerea unei variante din cele prevăzute la coloana „Variabile“, în funcţie de situaţia analizată.

 

Articolul 18

(1) La completarea grilelor de evaluare se ţine cont de obligativitatea îndeplinirii cerinţelor minimale de securitate, generale şi specifice, consemnate în grile în coloana „Elemente de evaluare“, pentru care se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului minim în vederea continuării şi finalizării evaluării.

(2) Evaluarea celorlalte criterii de securitate se face prin asocierea opţiunii corespunzătoare situaţiei real constatate în obiectiv.

 

Articolul 19

(1) Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se asociază coeficienţii de criminalitate specifică, calculaţi la nivel de judeţ şi de zonă pe baza datelor statistice înregistrate de structurile de cazier şi evidenţă operativă din I.G.P.R., Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie judeţene, privind infracţiunile sesizate de tâlhărie şi furturi din societăţi comerciale, înregistrate în anul precedent.

(2) Coeficienţii prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru un an calendaristic prin însumarea valorilor regăsite la rubrica volumul criminalităţii specifice faptelor de tâlhărie (total) şi furt din societăţi comerciale, calculându-se inclusiv media naţională, respectiv judeţeană.

(3) Coeficienţii de criminalitate specifică la nivel de zonă se calculează pentru fiecare sector, municipiu, oraş şi comună.

(4) Valorile rezultate se publică anual, prin grija Direcţiei de ordine publică din cadrul I.G.P.R., respectiv a unităţilor teritoriale de poliţie, până la finalul lunii ianuarie a anului în curs, pe paginile web ale I.G.P.R., Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene.

(5) Pentru determinarea gradului de risc se iau în calcul ca vulnerabilităţi doar coeficienţii de accesibilitate, vecinătate şi caracteristici locale exterioare.

 

Articolul 20

Coeficienţii de criminalitate specifică se clasifică în următoarele domenii:

  1. rată de criminalitate ridicată pentru judeţele/zonele cu coeficienţi peste media naţională/judeţeană;
  2. rată de criminalitate medie pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori între 75% şi 100% din media naţională/judeţeană;
  3. rată de criminalitate scăzută pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori sub 75% din media naţională/judeţeană.

 

Articolul 21

(1) Elementul „accesibilitate“ se evaluează prin inspecţia amplasamentului din imediata apropiere a obiectivului, în scopul identificării tuturor căilor de acces care fac posibilă părăsirea rapidă a zonei.

(2) Se consideră că există posibilitatea de disimulare/fugă rapidă din zona obiectivului dacă pe o rază de 10 m faţă de intrare se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare (ganguri, pasaje, pasarele etc.).

(3) Posibilitatea de disimulare/fugă medie se consideră în cazul obiectivelor pentru care pe o rază de 25 m de la intrare sunt identificate căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare.

(4) În celelalte cazuri se consideră că posibilitatea de disimulare/fugă este greoaie.

 

Articolul 22

(1) Din punctul de vedere al vecinătăţilor, evaluarea se face prin identificarea unităţilor din apropierea obiectivului şi verificarea existenţei, tipului şi a programului de funcţionare a dispozitivelor de pază ale acestora.

(2) Punctajul pentru vecinătăţi se determină prin alegerea opţiunii relevante identificate în cauză, analizând unităţile existente pe o rază de 25 m faţă de cea evaluată.

(3) Unitatea evaluată care nu are amplasate alte obiective pe o rază de 50 m se consideră izolată din punctul de vedere al vecinătăţii.

 

Articolul 23

(1) Măsurile de securitate cuprind atât elemente de tip condiţie, cât şi elemente neimpuse prin cerinţele minimale, dar care trebuie în mod obligatoriu analizate.

(2) Elementele neimpuse vor fi evaluate conform situaţiei reale pentru obiectivele în funcţiune sau conform scenariului de funcţionare, pentru încadrarea în zona nivelului de risc acceptat, inferior pragului critic.

 

Articolul 24

Pentru obiectivele noi, elementele neimpuse vor fi propuse de evaluator pentru acoperirea necesităţilor de securitate fizică, conducătorul unităţii având obligaţia de a le materializa prin realizarea amenajărilor de protecţie mecanofizică, instalarea de sisteme de securitate, achiziţionarea unor servicii de securitate sau alte măsuri stabilite pentru acoperirea necesităţilor de securitate.

 

Articolul 25

Pentru obiectivele preexistente, evaluarea şi cuantificarea factorilor din grilă se fac prin aprecierea locală a stării de fapt şi prin consultarea contractelor de servicii de pază, transport de valori, monitorizare, instalare şi mentenanţă a sistemelor de alarmare, a documentelor de procurare, certificare, punere în funcţie şi prin verificări funcţionale ale echipamentelor electronice şi dotărilor de protecţie mecanofizică.

 

Articolul 26

(1) Elementele asociate criteriului privind specificul funcţional se evaluează prin interviuri, completarea de chestionare de către conducătorul unităţii evaluate şi, după caz, de către conducătorii/personalul celor din vecinătate, iar prin interpretarea datelor se asociază opţiunile corespunzătoare situaţiilor constatate.

(2) În cazul imposibilităţii culegerii de date prin completare de chestionare se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului maxim pentru elementele neevaluate.

 

Articolul 27

(1) În zona rezervată pentru „Detalii alte criterii“, evaluatorul poate cuantifica elemente nedefinite în grilă, cu impact de creştere sau diminuare a riscurilor de securitate fizică.

(2) Pentru fiecare categorie, evaluatorul înscrie în zona de detaliere toate elementele identificate sau propuse, acordând de la 1 la 5 puncte/element.

(3) Pentru fiecare categorie se selectează opţiunea corespunzătoare din coloana „Variabile“ în funcţie de suma punctajelor obţinute în zona de „Detalii alte criterii“.

 

Articolul 28

În situaţia unităţii care desfăşoară activităţi diferite în aceeaşi incintă sau în acelaşi spaţiu, în cadrul analizei de risc se completează grile de evaluare pentru fiecare obiect de activitate, fiind obligatorie încadrarea în gradul de risc acceptabil pentru fiecare activitate.

 

 

Capitolul V

Dispoziţii finale

 

Articolul 29

(1) I.G.P.R. şi structurile teritoriale din subordine vor duce la îndeplinire prevederile prezentelor instrucţiuni, conform competenţelor şi atribuţiilor specifice.

(2) Activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul evaluării de risc la securitatea fizică, precum şi cea de înregistrare în RNERSF se desfăşoară cu respectarea strictă a reglementărilor incidente din acest domeniu.

 

Articolul 30

Prezentele instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Articolul 31

Anexele nr. 1-12*) fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

 

_____*) Anexele nr. 1-12 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial“, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

 

 

Ministrul afacerilor interne,

 

Radu Stroe

 

 

Bucureşti, 1 februarie 2013.

 

Nr. 9.

Add a comment (0)

HG 301/2012

HOTĂRÂRE nr. 301 din 11 aprilie 2012

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

 

Ţinând cont de dispoziţiile art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 5 şi 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

 

Art. 1

Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Art. 2

(1)Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică.

(2)Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. 3

Constituie contravenţie încălcarea prevederilor din normele metodologice, după cum urmează:

1.nerespectarea măsurilor minimale de securitate prevăzute la art. 2 alin. (2) din anexă;

2.încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din anexă referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică;

3.neîndeplinirea de către conducătorii unităţilor a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (2) din anexă;

4.nedepunerea planului de pază la organele de poliţie competente, conform art. 5 alin. (3) din anexă;

5.nerespectarea dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din anexă;

6.încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (5) din anexă privind adoptarea însemnelor, uniformelor, legitimaţiilor sau accesoriilor de echipament;

7.nerespectarea de către conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie a dispoziţiilor art. 31 din anexă;

8.nerespectarea obligaţiei de înfiinţare a registrului special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexa;

9.neconsemnarea în registrul special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă;

10.neîndeplinirea obligaţiei de asigurare a pregătirii continue prevăzute la art. 44 alin. (4) din anexă;

11.nerespectarea de către personalul de pază şi gardă de corp a dispoziţiilor art. 50 alin. (3) din anexă;

12.nerespectarea de către personalul de pază şi gardă de corp a obligaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) din anexă;

13.nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (4) şi art. 53 alin. (2) din anexă;

14.nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. a) din anexă;

15.nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. b) din anexă;

16.nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) şi art. 57 alin. (3) din anexă;

17.neluarea măsurilor prevăzute la art. 66 alin. (3) din anexă;

18.nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (3) şi art. 85 alin. (1) din anexă;

19.nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (2) din anexă;

20.nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (4) din anexă;

21.nerespectarea dispoziţiilor referitoare la proiectarea şi modificarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei prevăzute la art. 70 din anexă;

22.nerespectarea de către persoana care a încetat raporturile de muncă cu o societate specializată în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din anexă;

23.nerespectarea de către societăţile specializate în sisteme de alarmare a obligaţiilor prevăzute la art. 86 din anexă;

24.nerespectarea dispoziţiilor art. 90 alin. (1) şi (2) din anexă;

25.nerespectarea dispoziţiilor art. 92 din anexă referitoare la preluarea semnalelor de la sistemele conectate;

26.neluarea măsurilor prevăzute la art. 94 din anexă;

27.nerespectarea obligaţiei privind asigurarea timpilor de intervenţie, conform art. 97 din anexă;

28.nerespectarea prevederilor art. 99 alin. (4) din anexă.

 

Art. 4

(1)Contravenţiile prevăzute la art. 3 se sancţionează după cum urmează:

a)cu amendă de la 100 lei la 300 lei, cele prevăzute la pct. 11, 12 şi 19;

b)cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la pct. 1, 5, 7, 8, 9, 10, 18, 21, 22, 23, 26, 27 şi 28;

c)cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 2, 3, 4, 6, 13, 16, 17, 20, 24 şi 25;

d)cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele prevăzute la pct. 15;

e)cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, cele prevăzute la pct. 14.

(2)Sancţiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate şi persoanei juridice, după caz.

 

Art. 5

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora, conform competenţelor care le revin potrivit legii.

 

Art. 6

(1)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 4, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

(2)Contravenţiilor prevăzute la art. 3 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art. 7

(1)În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, a societăţilor specializate de pază şi protecţie şi a celor care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, licenţiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum şi a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, trebuie să fie potrivit cerinţelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

(1) În termen de 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, a societăţilor specializate de pază şi protecţie şi a celor care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, licenţiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum şi a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, trebuie să fie potrivit cerinţelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

>la data-11 decembrie 2013 Art. 7, alineatul 1 modificat de Articolul unic, punctul 1 din Hotărârea nr. 1017/2013

(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2015, modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, republicată, a societăţilor specializate de pază şi protecţie şi a celor care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, licenţiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum şi a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, trebuie să fie potrivit cerinţelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

>la data—30 aprilie 2014 Art. 7, alineatul 1 modificat de Articolul unic, punctul 1 din Hotărârea nr. 361/2014

 

(2)Licenţele de funcţionare, avizul inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti pentru conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie/societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei, atestatele profesionale prevăzute la art. 41 din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi avizele pentru proiectele sistemelor de alarmare, acordate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, rămân valabile dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

 

Art. 8

(1)Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 2 alin. (2), care intră în vigoare la data publicării.

(2)Instrucţiunile privind elaborarea analizei de risc la securitate fizică se emit în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a art. 2 alin. (2).

(3)La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice şi a documentelor prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 10 august 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

-****-

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Gabriel Berca

p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Nicolae Ivăşchescu,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi

 

 

ANEXĂ:

 

 

NORME METODOLOGICE de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

 

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 335 din data de 17 mai 2012

 

 

 

NORME METODOLOGICE din 11 aprilie 2012 de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1

(1)Paza obiectivelor, bunurilor, şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace civile se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate.

(2)Paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace militare se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate.

(3)Prevederile prezentelor norme metodologice nu se aplică activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.

 

Art. 2

(1)În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege, denumite în continuare unităţi indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori asociere, modul de deţinere a bunurilor ori valorilor, trebuie să adopte măsuri de securitate în formele prevăzute de Lege, completate cu măsuri procedurale.

(2)Cerinţele minimale de securitate, pe zone funcţionale şi categorii de unităţi, sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(3)Adoptarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică.

(4)Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani.

(4) Până la aprobarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică şi, ulterior, pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii deciziei de aprobare a acestuia, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime mai mare de 5 ani în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică.

>la data-11 decembrie 2013 Art. 2, alineatul 4 modificat de Articolul unic, punctul 2 din Hotărârea nr. 1017/2013

4) Până la împlinirea termenului prevăzut la art. 7 alin. (1) din prezenta hotărâre, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani.

 

>la data—30 aprilie 2014 Art. 2, alineatul 4 modificat de Articolul unic, punctul 2 din Hotărârea nr. 361/2014

(5)Analiza de risc la securitate fizică trebuie să asigure identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică şi să indice măsurile de protecţie necesare obiectivului analizat.

 

Art. 3

(1)Pentru unităţile care îşi desfăşoară activitatea printr-o reţea formată din subunităţi sau puncte de lucru distribuite teritorial, responsabilitatea asigurării măsurilor de securitate în întreaga reţea revine conducerii unităţii centrale.

(2)Organizarea în comun a pazei se poate efectua, cu avizul poliţiei, în situaţiile în care unităţile funcţionează în acelaşi imobil, perimetru sau spaţiu alăturat, caz în care obligaţia asigurării măsurilor de securitate revine conducătorilor unităţilor care deţin cota de proprietate ori folosinţă majoritară sau administratorului obiectivului, cu consultarea celorlalţi deţinători.

(3)Pentru asigurarea pazei, ordinii şi siguranţei localurilor publice, hotelurilor, motelurilor, campingurilor, cluburilor, pensiunilor, discotecilor şi altor locuri de distracţie sau de agrement, administratorii acestora au obligaţia de a folosi personal de pază calificat şi atestat, potrivit legii.

 

Art. 4

(1)Conducătorii unităţilor care operează cu numerar au obligaţia implementării unor măsuri eficiente în scopul asigurării protecţiei personalului şi a valorilor pe timpul manipulării, procesării, depozitării sau transportului şi descurajării săvârşirii infracţiunilor contra patrimoniului, precum şi în scopul acordării sprijinului necesar organelor judiciare în vederea identificării făptuitorilor.

(2)La obiectivele cu program permanent în care pe timpul nopţii îşi desfăşoară activitatea mai puţin de 3 angajaţi, conducătorii unităţilor au obligaţia executării şi folosirii unui ghişeu special amenajat care să asigure protecţia la atacuri manuale asupra casierului.

(3)În situaţia unităţilor la care activitatea de procesare, depozitare şi transport de valori este externalizată, obligaţia pentru adoptarea acestor măsuri de securitate revine prestatorului licenţiat al acestor servicii.

 

Art. 5

(1)Planul de pază este documentul în baza căruia se organizează paza şi se întocmeşte cu respectarea prevederilor art. 5 din Lege.

(2)În situaţii excepţionale, pentru asigurarea provizorie a protecţiei unităţii, pe o perioadă de maximum 7 zile pot fi instituite măsuri de pază care nu necesită întocmirea planului de pază şi avizarea acestuia.

(3)Planul de pază se depune la structura de poliţie organizată la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află obiectivul, denumită în continuare unitate de poliţie competentă teritorial, cu cel puţin 24 de ore înainte de instituirea pazei potrivit contractului de prestări de servicii ori deciziei conducerii, în cazul pazei proprii.

(4)Actualizarea planului de pază se face numai în situaţia modificării suprafeţei, topografiei obiectivului, a dispozitivului de pază, a regulilor de acces ori la schimbarea prestatorului, prin intermediul unor acte adiţionale.

 

Art. 6

În situaţia în care măsurile de securitate a obiectivului, adoptate de conducerea unităţii ca rezultat al analizei de risc la securitatea fizică, prevăd utilizarea numai a mijloacelor mecanofizice şi a sistemelor tehnice de alarmare, monitorizare şi intervenţie, fără a se institui pază cu personal uman, nu se întocmeşte plan de pază.

 

Art. 7

În cazul în care are loc schimbarea furnizorului serviciilor de pază sau al serviciilor de monitorizare şi intervenţie, fostul furnizor este obligat, la solicitarea scrisă a beneficiarului, să asigure prestarea serviciilor, contra cost, conform prevederilor contractuale, până ce noul furnizor va realiza instituirea serviciului de pază sau conectarea în întregime a sistemelor tehnice de alarmare ale unităţii, dar nu mai mult de 30 de zile de la data comunicării deciziei de reziliere a contractului.

 

Art. 8

(1)Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul de pază şi acordă avizul de specialitate în cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării.

 

(2)Avizul de specialitate se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a)planul de pază conţine toate datele şi informaţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) din Lege;

b)beneficiarul face dovada dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului ce urmează a fi asigurat cu pază;

c)există un contract de prestări de servicii încheiat cu respectarea prevederilor legale şi în termen de valabilitate cu o societate specializată de pază şi protecţie ce deţine licenţă de funcţionare valabilă, în cazul în care paza se efectuează prin astfel de societăţi;

d)analiza de risc la securitatea fizică a fost efectuată potrivit prezentelor norme metodologice.

(3)În situaţia existenţei unui litigiu privind dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului se acordă aviz de specialitate pentru planul de pază depus de beneficiarul care face dovada înscrierii acestor drepturi în registrul de carte funciară şi prezintă documente care atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă. În aceste cazuri, regulile privind accesul în obiectiv se stabilesc de părţile în litigiu, până la soluţionarea acestuia.

(4)Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt îndeplinite cumulativ condiţiile care au stat la baza acordării, caz în care beneficiarul şi prestatorul aplică măsurile de restabilire a situaţiei legale.

 

Art. 9

(1)Planurile de pază a căilor ferate, pădurilor, terenurilor forestiere, fondurilor de vânătoare şi de pescuit, conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere, sistemelor de irigaţii şi a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se adaptează caracteristicilor funcţionale ale acestora.

(2)Planurile de pază destinate unor obiective care depăşesc limitele unei unităţi administrativ-teritoriale se avizează în comun de unităţile de poliţie competente teritorial, cererea fiind depusă la unitatea pe raza căreia se află suprafaţa cea mai mare a obiectivului.

 

Art. 10

(1)Documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază prin forţe şi mijloace civile şi modelele acestora sunt cuprinse în anexa nr. 2.

(2)Documentele prevăzute la alin. (1) se înregistrează la prestator şi se vizează spre neschimbare de beneficiar, iar după completare prestatorul asigură păstrarea acestora pe o durată de minimum 2 ani. În cazul instituirii pazei proprii, documentele se înregistrează şi se păstrează de către unitate.

(3)Controlul modului în care sunt consemnate activităţile desfăşurate în documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază revine şefului de obiectiv, în cazul efectuării pazei prin societăţi specializate de pază şi protecţie, sau şefului formaţiunii, pentru paza proprie.

 

 

 

 

 

CAPITOLUL II

Formele de pază

 

 

SECŢIUNEA 1

Paza cu efective de jandarmi

 

 

Art. 11

(1)Achiziţia şi instalarea sistemelor electronice de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor a căror pază şi protecţie se execută cu efective de jandarmi se realizează de către beneficiar, potrivit legii.

(2)Sistemele electronice de securitate ale obiectivelor păzite cu efective de jandarmi se conectează la dispeceratele de monitorizare ale Jandarmeriei Române.

 

Art. 12

(1)Paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se organizează şi se efectuează potrivit planului de pază şi protecţie, întocmit de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu unitatea de jandarmi care asigură efectivele pentru pază şi protecţie, după efectuarea analizei de risc de către o comisie numită de comandantul/şeful unităţii de jandarmi.

(2)Comisia prevăzută la alin. (1) este formată din ofiţeri specialişti, cu atribuţii în domeniu, din cadrul unităţii care are în administrare obiectivele, bunurile şi valorile sau asigură efectivele destinate pazei şi protecţiei, şi comandanţii/şefii structurilor de pază şi protecţie; la lucrările comisiei participă şi reprezentanţii beneficiarului, cu respectarea prevederilor legale pe linia protecţiei informaţiilor clasificate.

 

Art. 13

(1)Formele, modalităţile şi procedeele de pază şi protecţie se stabilesc de către comandantul/şeful unităţii, de comun acord cu conducătorul unităţii beneficiare, în funcţie de executarea recunoaşterii şi a analizei de risc executate la obiectiv.

(2)Intervenţia cu efective de jandarmi se execută la obiectivele din competenţă, conform planului de intervenţie şi cooperare întocmit de către unitatea de jandarmi competentă teritorial.

(3)Dispozitivele de protecţie fizică la obiectivele cu activităţi nucleare se stabilesc în conformitate cu normele metodologice prevăzute de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

(4)În cazul unităţilor în care paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se asigură în comun cu societăţi specializate de pază şi protecţie sau servicii publice specializate, întocmirea planului de pază şi protecţie se face de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu unitatea de jandarmi şi şefii acestor efective.

(5)În situaţia în care o instituţie funcţionează în mai multe imobile, paza şi protecţia cu efective de jandarmi se asigură la sediul social al acesteia, iar la celelalte sedii, numai dacă sunt nominalizate într-un act normativ similar celui care a determinat instituirea pazei.

 

Art. 14

(1)Controlul efectivelor care asigură paza, protecţia şi intervenţia la obiectivele a căror pază este asigurată cu jandarmi revine Jandarmeriei Române.

(2)Controlul efectivelor care asigură paza şi protecţia obiectivelor cu activităţi nucleare, în sistem integrat de pază şi protecţie unic condus de forţele de jandarmi, se execută trimestrial de către Jandarmeria Română şi personalul desemnat de beneficiar, conform unui plan comun de control.

 

Art. 15

La încheierea contractelor de prestări de servicii cu unităţile Jandarmeriei Române pentru paza şi protecţia obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter special, beneficiarii serviciilor de pază şi protecţie prevăzuţi la art. 6 alin. (1) din Lege au obligaţia de a prezenta documentele solicitate de către unitatea de jandarmi necesare instituirii pazei.

 

Art. 16

(1)Personalul beneficiarului care însoţeşte transportul de bunuri şi valori asigurat prin efective de jandarmi, inclusiv conducătorul auto, se include în compunerea echipajului şi se subordonează şefului echipajului.

(2)Transporturile de materii explozive, radioactive sau nucleare pot staţiona numai în afara localităţilor, în parcări ori în alte locuri special amenajate, cu înştiinţarea prealabilă a unităţii de jandarmi şi a unităţii competente teritorial a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

 

 

 

 

SECŢIUNEA 2

Paza cu personal din poliţia locală sau din serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean

 

 

Art. 17

(1)Paza bunurilor şi a valorilor deţinute de autorităţile sau instituţiile publice locale ori judeţene se poate asigura şi cu personal contractual angajat al poliţiei locale sau al direcţiilor şi serviciilor judeţene de pază, cu respectarea prevederilor legale referitoare la angajarea, calificarea şi atestarea acestor categorii de personal, precum şi la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ori la instituirea documentelor specifice.

(2)Controlul respectării prevederilor legale în acest domeniu de activitate se realizează de către primar, reprezentanţii acestuia sau de conducerea poliţiei locale ori, după caz, de către conducerea serviciilor publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean.

(3)Poliţia locală sau serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean asigură servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor ori a transporturilor de valori la obiectivele, bunurile şi valorile stabilite prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv a consiliului judeţean.

 

Art. 18

Conducerea unităţii beneficiare a serviciilor de pază prin intermediul poliţiei locale sau serviciilor publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean are obligaţia de a notifica unitatea de poliţie competentă teritorial cu privire la instituirea sau renunţarea la această formă de pază.

 

 

SECŢIUNEA 3

Paza proprie

 

 

Art. 19

Paza proprie a obiectivelor, bunurilor sau valorilor aflate în patrimoniul unităţilor se organizează şi se execută cu personal de pază calificat şi atestat potrivit legii, aflat în raporturi de muncă sau de serviciu cu respectiva unitate.

 

Art. 20

(1)Angajatorul are obligaţia de a echipa personalul de pază cu uniformă, echipament de protecţie, însemne distinctive şi ecuson de identificare, precum şi de a asigura portul acestora în timpul executării serviciului.

(2)Personalul de pază are obligaţia ca pe timpul executării serviciului să poarte uniforma de serviciu, echipamentul de protecţie, însemnele distinctive şi ecusonul de identificare.

(3)Descrierea uniformei de serviciu, echipamentului de protecţie, însemnelor distinctive şi a ecusonului de identificare constituie anexă la planul de pază.

(4)Uniforma de serviciu, echipamentul de protecţie şi însemnele distinctive se stabilesc de fiecare conducător de unitate, cu respectarea prevederilor prevăzute în anexa nr. 3.

(5)Nu se pot adopta însemne, uniforme, legitimaţii, accesorii de echipament sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale autorităţilor publice ale organismelor internaţionale la care România este parte.

 

 

 

 

SECŢIUNEA 4

Paza în mediul rural

 

 

Art. 21

(1)Prin paza în mediul rural se asigură paza bunurilor aflate în domeniul public sau privat al unităţii administrative, precum şi a celor aparţinând cetăţenilor acesteia.

(2)Serviciu] de pază se realizează prin instituirea unor posturi fixe şi/sau patrule mobile pe raza administrativ-teritorială a comunei, cu personal de pază propriu al primăriei, calificat şi atestat, cu personal al poliţiei locale sau agenţi din cadrul societăţilor specializate de pază şi protecţie.

 

Art. 22

(1)Planul de pază al comunei cuprinde următoarele capitole: teritoriul, populaţia, căile de acces, obiectivele de interes local, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare ale acestora, echipamentele de supraveghere video a căilor de acces, dispozitivul de pază prevăzut, echipamente de supraveghere video, consemnul general şi particular, dotarea cu uniformă, însemne distinctive, mijloace de comunicaţii şi autoapărare. Acesta se întocmeşte anterior instituirii formei de pază şi se actualizează în funcţie de modificările survenite.

(2)Prin dispozitivul de pază se stabileşte numărul de posturi fixe şi itinerarele de patrulare, perioada în care acestea funcţionează şi efectivele necesare.

(3)În situaţia în care paza se asigură cu personal al poliţiei locale, planul de pază se întocmeşte de către şeful acestei structuri, cu sprijinul de specialitate al unităţii de poliţie competente teritorial, şi se aprobă de primar.

(4)Pentru executarea şi evidenţierea serviciului de pază în mediul rural se instituie şi se utilizează documentele specifice prevăzute în anexa nr. 2.

 

 

 

 

SECŢIUNEA 5

Paza şi protecţia prin societăţi specializate de pază şi protecţie

 

 

Art. 23

Societăţile specializate de pază şi protecţie sunt societăţi comerciale care au înscris ca obiect principal de activitate codul CAEN 8010, un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi care au dobândit dreptul de a presta serviciile prevăzute de Lege, conform licenţei acordate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii.

 

Art. 24

În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei societăţi specializate de pază şi protecţie se înţelege administratorul societăţii comerciale, preşedintele consiliului de administraţie sau directorul general ori executiv cu atribuţii în coordonarea operativă a personalului de pază.

 

Art. 25

(1)În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de pază şi protecţie, reprezentantul legal al societăţii trebuie să depună la inspectoratul de poliţie judeţean competent sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe bază de opis, următoarele documente:

a)cererea de acordare a licenţei de funcţionare, datată şi înregistrată la societate;

b)regulamentul de organizare şi funcţionare, întocmit cu respectarea modelului pus la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei Române, adaptat specificului societăţii;

c)lista prevăzută la art. 20 alin. (3) lit. b) din Lege;

d)copie certificată de pe dovada eliberată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, referitoare la înregistrarea denumirii societăţii şi a însemnelor distinctive;

e)copie certificată de pe notificarea prin care se încunoştinţează consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti despre faptul că societatea are sediul social în zona de responsabilitate a acestora;

f)certificatul de înregistrare şi certificatul constatator, eliberate de oficiul registrului comerţului cu toate menţiunile înscrise şi/referitoare la situaţia societăţii comerciale;

g)documente privind dovada existenţei sediului înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat;

h)copii certificate de pe atestatele profesionale pentru persoanele care urmează să execute activităţi de pază şi protecţie, în situaţia în care societatea are angajate astfel de persoane;

i)documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 20 alin. (10) din Lege de către conducătorul societăţii;

j)dovada achitării taxei pentru obţinerea licenţei de funcţionare prevăzute la art. 20 alin. (3) lit. e) din Lege.

(2)Documentele prevăzute la alin. (1) lit. i), necesare acordării avizului prevăzut la art. 20 alin. (9) din Lege, sunt următoarele:

a)copii certificate de pe actul de identitate sau alte documente ce fac dovada cetăţeniei şi a vârstei;

b)certificatul de cazier judiciar în termen de valabilitate;

c)curriculum vitae elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.021/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae;

d)copie a certificatului de competenţe pentru ocupaţia "manager de securitate" sau a diplomei de licenţă - profilul ştiinţe juridice.

(3)Documentele prevăzute la alin. (1) şi (2), depuse în copie certificată, se prezintă însoţite de documentele originale, care după confruntare se restituie reprezentantului legal.

(4)Persoanele juridice străine care solicită obţinerea licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de pază şi protecţie trebuie să depună documente similare celor prevăzute la alin. (1)-(3), traduse şi legalizate.

 

Art. 26

(1)După depunerea tuturor documentelor prevăzute la art. 25, unitatea de poliţie competentă verifică existenţa avizului prealabil al Serviciului Român de Informaţii, îndeplinirea condiţiilor referitoare la buna conduită cetăţenească a conducătorului societăţii, existenţa sediului înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi întocmeşte un raport cu propuneri corespunzătoare, pe care îl înaintează, împreună cu întreaga documentaţie, Inspectoratului General al Poliţiei Române.

(2)Avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii se eliberează la cererea inspectoratelor de poliţie judeţene, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în cursul procedurii de verificare a îndeplinirii condiţiilor de acordare a licenţei. Neacordarea avizului de către Serviciul Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentată pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României.

(3)În vederea verificării îndeplinirii condiţiei referitoare la buna conduită cetăţenească, organele de poliţie competente efectuează investigaţii şi verificări la domiciliu sau reşedinţă, locurile de muncă anterioare, precum şi în evidenţele poliţiei sau ale altor instituţii. Prin buna conduită cetăţenească se înţelege comportamentul conform normelor de convieţuire socială, care nu aduce atingere valorilor sociale ocrotite de lege şi care nu lezează drepturile şi interesele celorlalţi membri ai comunităţii cu care un anumit individ interacţionează la un moment dat.

 

Art. 27

(1)Avizul prevăzut la art. 20 alin. (9) din Lege se acordă în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile prevăzute de Lege, numai împreună cu licenţa de funcţionare prevăzută la art. 20 alin. (2) din Lege sau ulterior obţinerii acesteia. Avizul îşi încetează valabilitatea în momentul pierderii calităţii de conducător al societăţii specializate de pază şi protecţie sau neîndeplinirii oricăreia dintre condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.

(2)Licenţa prevăzută la art. 20 alin. (2) din Lege se acordă în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile prevăzute de Lege, are valabilitate de 3 ani de la data emiterii şi poate fi reînnoită la fiecare 3 ani, numai în intervalul de valabilitate.

(3)Societăţile comerciale care au deţinut licenţă şi nu au obţinut reînnoirea acesteia pot solicita eliberarea unei noi licenţe urmând procedura de licenţiere iniţială, făcând dovada că nu mai activează în domeniu şi că îndeplinesc condiţiile de licenţiere.

(4)După eliberarea licenţei de funcţionare, Inspectoratul General al Poliţiei Române înscrie datele de identificare şi contact ale societăţii comerciale în evidenţa informatizată constituită potrivit art. 62 alin. (7) din Lege, denumită în continuare Registrul naţional al societăţilor licenţiate, accesibil publicului pe pagina web a Poliţiei Române.

 

Art. 28

(1)Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor specializate de pază şi protecţie se solicită cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.

(2)În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, reprezentantul legal al societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia depunerii în termenul prevăzut de alin. (1) la inspectoratul de poliţie judeţean sau, după caz, la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor documente:

a)cererea de reînnoire;

b)licenţa în original;

c)certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerţului cu situaţia la zi a societăţii comerciale, în formă extinsă;

d)certificatul de cazier judiciar al conducătorului societăţii, aflat în termen de valabilitate;

e)certificatul de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci eliberat societăţii pentru clasele corespondente activităţilor licenţiate, aflat în perioada de valabilitate;

f)declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele în derulare, personalul angajat şi atestat şi dotarea tehnico-materială a societăţii, conform modelului postat pe site-ul poliţiei.

 

Art. 29

Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea licenţei dacă societatea îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a)are ca obiect principal de activitate pază şi protecţie şi se află în funcţiune;

b)funcţionează la sediile declarate şi înregistrate;

c)conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie este avizat şi îndeplineşte în continuare condiţiile prevăzute în art. 20 alin. (10) din Lege;

d)deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea desfăşurării activităţii pentru care a fost licenţiată;

e)personalul de pază angajat este calificat şi atestat profesional, cu excepţia celui angajat în condiţiile art. 41 alin. (2);

f)este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii licenţei;

g)se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii;

h)conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de poliţie competente documentele, datele şi informaţiile solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege sau de prezentele norme metodologice;

i)personalul de pază nu a fost implicat în fapte repetate de furt din unităţile asigurate cu pază de către societatea specializată de pază şi protecţie. Reprezintă fapte repetate săvârşirea a cel puţin două infracţiuni de furt cu complicitatea personalului de pază.

 

Art. 30

Societăţile specializate de pază şi protecţie pot presta serviciile licenţiate dacă conducătorul societăţii deţine avizul poliţiei, iar personalul folosit este calificat şi atestat profesional pentru activităţile respective.

 

Art. 31

(1)Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a asigura desfăşurarea activităţii societăţilor specializate de pază şi protecţie în sediile principale sau secundare, înregistrate la oficiul registrului comerţului şi notificate organelor de poliţie competente teritorial.

(2)Conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia de a comunica în termen de 15 zile inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căruia/căreia aceasta îşi are sediul social, orice modificare privind schimbarea adresei sediilor principale sau secundare, a datelor de contact sau a altor date legate de organizarea şi funcţionarea societăţii.

(3)Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societăţii are obligaţia să informeze, în scris, inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti despre activităţile desfăşurate, conform modelului publicat pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române. Pentru punctele de lucru, informarea se depune la inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia s-au desfăşurat activităţile respective.

 

Art. 32

Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a înfiinţa un registru special, după modelul prevăzut în anexa nr. 2j), în care consemnează în ordine cronologică contractele de prestări de servicii, în termen de 5 zile de la data încheierii acestora.

 

Art. 33

(1)Pentru verificarea modului de efectuare a serviciului de către personalul de pază, conducătorul societăţii trebuie să asigure controlul acestora prin personal anume desemnat.

(2)Paza obiectivului asigurat cu un dispozitiv format din mai mult de 5 posturi de pază este coordonată de către un şef de tură pe schimb, care efectuează instruirea şi repartizarea în posturi a personalului de pază, preluând atribuţiile unui post de pază în caz de nevoie.

(3)Pentru fiecare obiectiv asigurat cu pază şi protecţie printr-o societate specializată, conducătorul societăţii specializate trebuie să desemneze un şef de obiectiv care să asigure relaţionarea permanentă cu beneficiarul serviciilor de pază şi să dispună măsuri de eficientizare a serviciului prestat, precum şi controlul personalului din subordine.

(4)Verificarea modului de efectuare a serviciului de pază se realizează zilnic, cel puţin o dată pe schimb, de către personalul cu atribuţii de control anume desemnat, consemnându-se despre aceasta în registrul de control.

(5)Şeful de tură sau de obiectiv, după caz, execută instruirea agenţilor de pază cu prevederile consemnelor generale şi particulare şi răspunde de modul de executare a serviciului de către aceştia.

 

Art. 34

(1)În vederea evidenţierii executării serviciului de pază, conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia de a asigura documentele necesare specifice prevăzute în anexa nr. 2, iar şeful de obiectiv, de a verifica completarea corespunzătoare a acestora.

(2)Toate evenimentele produse în obiectivele asigurate de societatea specializată de pază şi protecţie se înregistrează şi se analizează lunar de conducerea societăţii.

 

Art. 35

(1)Planul de protecţie reprezintă documentul operativ, avizat de poliţie, în baza căruia se desfăşoară activităţile specifice de gardă de corp.

(2)Planul de protecţie se întocmeşte de conducerea societăţii specializate de pază şi protecţie cu consultarea beneficiarului şi se depune, spre avizare, la inspectoratul de poliţie judeţean sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia are domiciliul sau reşedinţa persoana căreia i se asigură protecţie, cu 5 zile înainte de începerea activităţii contractate.

(3)Prin planul de protecţie se stabilesc în principal datele de identificare ale persoanei căreia i se asigură protecţia, date privind ameninţările posibile şi necesitatea protecţiei, dispozitivul de protecţie, limitele traseelor de deplasare, mijloacele de transport folosite, personalul abilitat care execută activităţile de protecţie, consemnul general şi particular al personalului gardă de corp, modul de acţiune în diferite situaţii, legătura şi cooperarea cu autorităţile cu atribuţii în domeniu.

 

Art. 36

(1)Copia procesului-verbal prin care se constată şi se sancţionează nerespectarea prevederilor art. 24, 40, art. 411 alin. (2) şi art. 42 din Lege se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială se află sediul social al societăţii specializate de pază şi protecţie.

(2)Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa sancţiunilor contravenţionale care atrag suspendarea, pe o perioadă de la o lună la 3 luni, a dreptului societăţii sancţionate de a încheia noi contracte şi de a angaja personal şi au obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire la îndeplinirea condiţiilor de suspendare prevăzute de lege.

(3)Suspendarea dreptului de a încheia noi contracte şi de a angaja personal pentru executarea acestora se dispune prin dispoziţie a şefului inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, a directorului general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe raza căruia/căreia persoana juridică îşi are sediul social, pe baza unui referat motivat în care sunt menţionate faptele constatate şi prevederile legale încălcate, precum şi durata de suspendare propusă, în funcţie de gravitatea faptelor comise.

(4)După dispunerea măsurii, aceasta se comunică societăţii în cauză, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Serviciului Român de Informaţii şi Inspectoratului Teritorial de Muncă, precizându-se în mod clar durata suspendării, data de la care intervine măsura, precum şi obligaţiile ce revin conducătorului societăţii în această perioadă.

(5)Măsura suspendării se publică pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.

 

Art. 37

(1)Anularea licenţei de funcţionare a societăţii specializate de pază şi protecţie, în cazurile prevăzute la art. 62 alin. (1) din Lege sau ca urmare a retragerii avizului prealabil al Serviciului Român de Informaţii, se dispune de către Inspectoratul General al Poliţiei Române sau, după caz, de către instanţa de judecată.

(2)Inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz, sesizat/sesizată de săvârşirea uneia dintre faptele care atrag anularea licenţei, în termen de 15 zile de la sesizare, efectuează cercetări şi stabileşte împrejurările comiterii faptei.

(3)Actul de constatare a situaţiei care atrage anularea licenţei, documentele care au stat la baza constatării, originalul licenţei de funcţionare şi raportul unităţii de poliţie privind propunerea de anulare a licenţei se înaintează Inspectoratului General al Poliţiei Române, care se pronunţă în termen de 10 zile de la data sesizării.

(4)În cazurile prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. c) şi d) din Lege, anularea licenţei se dispune după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare a făptuitorului.

(5)Măsura anulării licenţei se comunică societăţii specializate de pază şi protecţie în cauză, inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti care a făcut propunerea, Serviciului Român de Informaţii, precum şi oficiului registrului comerţului pe raza căruia funcţionează societatea, pentru înscrierea menţiunii.

(6)Măsura anulării licenţei de funcţionare poate fi atacată în justiţie, potrivit legii, de către societatea sancţionată, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti societatea specializată de pază şi protecţie beneficiază de toate drepturile privind încheierea de contracte de servicii şi angajarea de personal.

(7)Măsura anulării licenţei de funcţionare a societăţii specializate de pază şi protecţie se publică pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.

 

Art. 38

(1)La cererea conducătorului societăţii specializate, precum şi în situaţia în care licenţa nu este reînnoită, Inspectoratul General al Poliţiei Române actualizează în mod corespunzător informaţiile din Registrul naţional al societăţilor licenţiate.

(2)Cererea prevăzută la alin. (1) se depune la inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia societatea specializată de pază şi protecţie îşi are sediul social sau la Inspectoratul General al Poliţiei Române, împreună cu originalul licenţei.

 

Art. 39

În situaţia pierderii, distrugerii sau furtului licenţei de funcţionare, organele de poliţie eliberează, la cerere, un duplicat al acesteia.

 

Art. 40

Modelul licenţei de funcţionare este prevăzut în anexa nr. 4.

 

 

 

 

CAPITOLUL III

Selecţia, atestarea, angajarea, pregătirea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp

 

SECŢIUNEA 1

Selecţia, atestarea şi angajarea personalului de pază şi gardă de corp

 

 

Art. 41

(1)Conducătorii unităţilor şi conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia încadrării personalului cu atribuţii de pază sau gardă de corp doar din rândul persoanelor care îndeplinesc condiţiile privind pregătirea profesională şi atestarea, prevăzute la art. 41 alin. (1) din Lege, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 40 alin. (3) din Lege.

(2)În vederea angajării în condiţiile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Lege, persoanele care îndeplinesc condiţiile legale dau o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că nu au mai fost angajate ca personal de pază sau gardă de corp.

(3)Pentru obţinerea avizului Serviciului Român de Informaţii, unităţile prevăzute la art. 40 alin. (2) din Lege înaintează acestei instituţii adresa de solicitare a avizului însoţită de copia certificată a documentelor de identitate pentru fiecare persoană angajată în vederea executării serviciului de pază. Neacordarea avizului de către Serviciul Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentată pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României.

 

Art. 42

Verificarea cunoaşterii limbii române de către cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European se face de către angajator pe baza unui interviu şi a unei probe scrise.

 

Art. 43

Certificatul de competenţe profesionale prevăzut la art. 41 alin. (5) din Lege se obţine la cerere şi este eliberat de centrele de evaluare a competenţelor profesionale autorizate conform legii şi cuprinde întreaga arie ocupaţională.

 

Art. 44

(1)Ocupaţia de bază în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor şi gardă de corp este "agent de securitate" şi se dobândeşte prin absolvirea cursului de calificare de bază "agent de securitate" şi promovarea examenului în acest sens.

(2)Poliţiştii care fac parte din comisiile de examinare constituite potrivit dispoziţiilor art. 411 din Lege sunt selectaţi din rândul celor cu experienţă de minimum 2 ani în domeniul sistemelor de securitate.

(3)Tematica programelor de formare profesională de bază şi perfecţionare este prevăzută în anexa nr. 5.

(4)Pentru a îmbunătăţi cunoştinţele acumulate anterior, angajatorii sunt obligaţi să asigure pregătirea continuă a personalului de execuţie până la şeful de tură inclusiv, în limita a cel puţin 20 de ore anual, prin furnizori de formare profesională autorizaţi, în baza tematicii-cadru stabilite anual de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. Răspunderea pentru desfăşurarea pregătirii continue revine conducătorului societăţii sau, după caz, responsabilului cu pregătirea din cadrul societăţii.

(5)Personalul de pază care a absolvit până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice cursul de calificare pentru ocupaţia de agent pază şi ordine - cod nomenclator 5169.1.1 este asimilat absolvenţilor cursului de calificare profesională de bază.

 

Art. 45

Pentru ocupaţiile agent control acces, agent de securitate incinte, agent gardă de corp, agent de intervenţie pază şi ordine şi agent transport valori se organizează cursuri de specializare, la care pot participa doar absolvenţii cursului de calificare de bază.

 

Art. 46

(1)Copia procesului-verbal prin care se constată contravenţia prevăzută la art. 60 lit. e) din Lege, pentru încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obligaţiilor şi atribuţiilor prevăzute la art. 48-50 din Lege, se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana sancţionată.

(2)Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa sancţiunilor contravenţionale care impun retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp şi au obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire la îndeplinirea condiţiilor de retragere a atestatului prevăzute de lege.

(3)Retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp se dispune de către conducerea inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana sancţionată, după caz, pe baza:

a)actului prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru o infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu intenţie;

b)procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale neatacat cu plângere în termenul legal sau, după caz, a hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care s-a soluţionat plângerea împotriva procesului-verbal;

c)documentelor ce atestă pierderea aptitudinilor fizice sau de declarare a iresponsabilităţii.

(4)Măsura retragerii atestatului se înscrie în baza de date informatizată şi este comunicată în termen de 10 zile unităţii angajatoare, persoanei în cauză şi emitentului atestatului.

 

Art. 47

Certificatul de absolvire pentru ocupaţia "manager de securitate" se eliberează de către furnizorii de formare profesională autorizaţi potrivit legii, după absolvirea cursurilor de specializare organizate pe baza unei tematici-cadru stabilite de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări.

 

Art. 48

În situaţia pierderii, distrugerii sau furtului atestatului, organele de poliţie eliberează, la cerere, un duplicat al acestuia.

 

Art. 49

Modelul atestatului profesional este prevăzut în anexa nr. 6A.

 

 

 

 

SECŢIUNEA 2

Dotarea şi folosirea însemnelor şi a mijloacelor de apărare

 

 

Art. 50

(1)Angajatorii au obligaţia dotării personalului de pază şi gardă de corp cu ecusoane de identificare, potrivit art. 43 din Lege.

(2)Cu excepţia situaţiei în care personalul de pază şi gardă de corp nu deţine atestat profesional, fiind angajat în condiţiile art. 41 alin. (2), în ecusonul de identificare se menţionează seria şi numărul atestatului profesional.

(3)Ecusonul se poartă în partea stângă superioară a uniformei, la vedere, asigurând vizibilitatea datelor de identificare.

(4)Modelul ecusonului de identificare este prevăzut în anexa nr. 6B.

 

Art. 51

Mijloacele din dotare pot fi folosite, în condiţiile legii, în caz de legitimă apărare sau stare de necesitate, precum şi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, a avutului public şi privat şi oprirea acţiunilor violente ale elementelor turbulente.

 

Art. 52

(1)Personalul de pază şi gardă de corp, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi dotat cu arme de foc, în condiţiile legii, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, spray iritant-lacrimogen, dispozitive cu electroşocuri omologate şi certificate de instituţii abilitate, precum şi mijloace de comunicaţii.

(2)Pentru asigurarea pazei şi securităţii obiectivelor păzite, personalul de pază poate fi dotat cu animale de serviciu, respectiv cai şi câini, special dresaţi şi antrenaţi, conform prevederilor planului de pază şi/sau regulamentului de organizare şi funcţionare al societăţii specializate de pază şi protecţie.

(3)Este interzisă dotarea personalului de pază sau gardă de corp ori folosirea de către acesta a cagulelor, măştilor pentru acoperirea feţei sau a cătuşelor metalice.

(4)Sunt interzise montarea sau folosirea de mijloace de semnalizare luminoasă ori acustică, precum şi inscripţionarea, contrar prevederilor legale, a autovehiculelor utilizate de personalul societăţilor specializate de pază şi protecţie.

 

Art. 53

(1)Bastoanele din cauciuc sau tip tomfe pot fi folosite atunci când procedeele de luptă corp la corp nu au dat rezultatele scontate ori mijloacele de atac ale agresorilor nu pot fi anihilate în alt mod.

(2)Sunt interzise dotarea personalului de pază şi gardă de corp, precum şi folosirea de către acesta a bastoanelor confecţionate din alte materiale decât cauciucul.

 

Art. 54

Pentru împiedicarea şi oprirea acţiunii persoanelor agresive care atacă personalul de pază şi gardă de corp sau alte persoane pot fi folosite spray-urile lacrimogene de mică capacitate, de maximum 100 ml.

 

 

 

 

CAPITOLUL IV

Paza transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter special

 

 

Art. 55

(1)Transportul bunurilor şi valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, bijuterii, metale şi pietre preţioase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate.

(2)Prin mijloace de transport anume destinate se înţelege:

a)autovehicule blindate şi semiblindate care, prin construcţie, dotare şi exploatare, au rolul de a asigura rezistenţa la acţiunea armelor de foc pentru protecţia personalului însoţitor şi rezistenţa la efracţie a compartimentului de valori;

b)autovehicule special amenajate având compartimentul de valori rezistent la efracţie, fixat de caroserie şi prevăzut cu încuietori acţionate din panoul de control al conducătorului auto.

 

Art. 56

(1)Autovehiculele blindate sunt autovehicule care au protecţie prin blindaj pentru compartimentele destinate personalului şi valorilor. Aceste autospeciale trebuie atestate de un certificat în care se menţionează clasele de rezistenţă la acţiunea armelor de foc, având cel puţin FB3 pentru blindaj, respectiv BR3 pentru geamuri, iar clasa de rezistenţă la efracţie a compartimentului de valori de cel puţin nivel 3, conform standardelor europene aplicabile.

(2)Autovehiculele semiblindate au protecţie prin blindaj pentru compartimentele destinate personalului, având clasele de rezistenţă sub clasele prevăzute la alin. (1), atestate de un certificat.

(3)Compartimentul de valori al autovehiculelor blindate şi semiblindate este prevăzut cu o singură uşă, care este asigurată cu închidere centralizată a maşinii şi cu două încuietori mecanice sigure.

(4)Certificarea elementelor folosite la blindajul autovehiculelor prevăzute la alin. (1) se realizează de un organism abilitat în acest sens.

 

Art. 57

(1)Derularea transporturilor bunurilor şi valorilor se realizează cu respectarea următoarelor cerinţe minime:

a)transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare de peste 500.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate şi se realizează, după caz, cu jandarmi sau agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc letale, în condiţiile legii;

b)transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 100.000 şi 500.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate sau semiblindate şi se realizează, după caz, cu jandarmi ori agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc letale, în condiţiile legii;

c)transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 10.000 şi 100.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate, semiblindate sau special amenajate, însoţite cu personal de pază propriu calificat şi atestat ori agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc, în condiţiile legii.

(2)Pentru bunurile şi valorile în cuantum de sub 10.000 euro sau echivalentul în lei nu este obligatorie organizarea transportului de valori, în condiţiile legii.

(3)Pentru acoperirea riscurilor la pierdere, furt sau distrugere a valorilor transportate, transportatorul ori beneficiarul contractului de transport, potrivit înţelegerii dintre părţi, trebuie să deţină poliţă de asigurare valabilă în raport cu bunurile sau valorile transportate.

 

Art. 58

(1)Planul de pază al transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi al transporturilor cu caracter special cuprinde în anexa traseele şi adresele sediilor la/de la care se predau/preiau bunurile sau valorile monetare.

(2)În cazul în care adresele sediilor prevăzute la alin. (1) suferă modificări ori se adaugă puncte de colectare/remitere, actualizarea planului se face prin depunerea anexelor refăcute la unitatea de poliţie care a avizat planul de pază.

(3)Modificările prevăzute la alin. (2) se notifică unităţii de poliţie care a avizat planul de pază al transportului, înainte să devină operabile.

 

Art. 59

(1)Planul de pază al transportului cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (2) din Lege şi se depune la unitatea teritorială de poliţie, cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii activităţii de transport.

(2)Actualizarea planului de pază al transportului se face numai în situaţia modificării dispozitivului de pază sau a regulilor de efectuare a pazei, precum şi în cazul schimbării prestatorului ori a autovehiculelor prevăzute în planul de pază.

 

Art. 60

(1)Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul de pază al transporturilor şi acordă avizul de specialitate în cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării.

(2)Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării.

 

Art. 61

(1)În vederea asigurării securităţii personalului şi a valorilor transportate, autovehiculele blindate şi semiblindate se echipează cu dispozitive tehnice de pază, localizare şi supraveghere, precum şi sisteme de alarmare şi de comunicaţii care să asigure legătura cu dispeceratul de monitorizare şi alertarea poliţiei sau jandarmeriei, după caz.

(2)Autovehiculele special amenajate se dotează cu dispozitive tehnice de pază şi alarmare pe compartimentul de valori, precum şi cu mijloace de comunicaţii, iar sistemul de alarmă se conectează la un centru de monitorizare şi intervenţie avizat de poliţie.

(3)Prin monitorizare se înţelege posibilitatea tehnică de stabilire, în orice moment, a poziţiei autospecialei şi a direcţiei de deplasare şi de semnalare a stării de pericol în caz de necesitate, precum şi de înregistrare a parametrilor vectorilor de deplasare.

(4)Monitorizarea şi localizarea autovehiculelor de transport blindate şi semiblindate se fac prin dispecerat cu operator care deserveşte o platformă tehnică special destinată.

 

Art. 62

Pentru protecţia bancnotelor transportate pot fi folosite soluţii alternative care asigură posibilitatea de neutralizare a acestora în caz de efracţie sau la deschidere neautorizată şi descurajarea agresării personalului însoţitor.

 

Art. 63

(1)Personalul care asigură paza transportului de valori se dotează cu arme de foc şi, după caz, cu bastoane din cauciuc sau tip tomfe, spray-uri iritant-lacrimogene, precum şi mijloace de protecţie individuală.

(2)Mijloacele din dotarea efectivă se stabilesc în funcţie de bunurile şi valorile transportate, prin planul de pază.

(3)Membrii echipajului unui vehicul care nu este blindat, dar care este amenajat şi utilizat pentru transportul bancnotelor, bijuteriilor sau metalelor preţioase se dotează cu mijloace de protecţie individuală, de autoapărare şi intervenţie.

 

Art. 64

În cazul transporturilor produselor cu caracter special efectuate cu 3 sau mai multe autovehicule de transport, precum şi în cazul transporturilor de materii nucleare ori radioactive, unităţile de jandarmi pun la dispoziţie, contra cost, autovehicule inscripţionate şi dotate cu mijloace de semnalizare acustică şi luminoasă.

 

Art. 65

(1)Vagoanele care transportă produse cu caracter special se dotează cu dispozitive tehnice de pază şi alarmare conectate la vagonul corp de gardă.

(2)Vagonul corp de gardă trebuie să asigure condiţii de siguranţă şi dotare pentru odihnă, igienă, încălzire, iluminare, servirea mesei, depozitarea armamentului, muniţiei şi mijloacelor de protecţie şi intervenţie.

(3)Navele de transport al produselor cu caracter special şi cele destinate transportului efectivelor de jandarmi se prevăd cu sisteme de localizare, echipamente de navigaţie pe timp de noapte cu radar, sondă cu ultrasunete, dispozitive optice în infraroşu, dispozitive acustice de semnalizare.

(4)Navele destinate transportului efectivelor de jandarmi trebuie să asigure viteze de deplasare mai mari decât cele ale eşalonului de transport.

 

Art. 66

(1)Transportul valorilor monetare aparţinând unităţilor se poate efectua fără utilizarea mijloacelor de transport, în mod excepţional, numai pentru valorile prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. c), atunci când nu este posibilă realizarea acestuia cu mijloacele de transport prevăzute de lege, în următoarele cazuri:

a)valorile monetare sunt transferate în acelaşi imobil sau complex comercial;

b)locurile de depozitare sau distribuire sunt situate la o distanţă de până la 300 metri.

(2)Pentru efectuarea transportului valorilor în condiţiile prevăzute la alin. (1) se asigură protecţia persoanei cu personal de pază dotat cu mijloace de protecţie şi autoapărare sau folosirea genţilor securizate de transport certificate, prevăzute cu sisteme de neutralizare a bancnotelor.

(3)Pentru protecţia factorilor poştali aflaţi în serviciul de distribuire a unor sume de bani, conducerea companiei are obligaţia să asigure dotarea necesară care să prevină sustragerea bancnotelor deţinute, prin sistemele prevăzute la alin. (2) sau alte măsuri similare pentru descurajarea agresiunilor asupra personalului de serviciu.

 

 

 

 

CAPITOLUL V

Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

 

SECŢIUNEA 1

Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

 

 

Art. 67

(1)Asocierea măsurilor şi a mijloacelor de siguranţă prin introducerea mijloacelor mecanofizice de protecţie şi a sistemelor de detecţie, supraveghere şi alarmare se face în baza analizei de risc la efracţie, elaborată în condiţiile art. 2.

(2)Deţinătorul sistemelor de supraveghere are obligaţia afişării în unitate a unor semne de avertizare cu privire la existenţa acestora.

(3)Conducătorii unităţilor au obligaţia folosirii mijloacelor de protecţie mecanofizică şi a echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform standardelor europene sau naţionale în vigoare de către organisme acreditate din ţară ori din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.

(4)Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit închis are obligaţia punerii la dispoziţia organelor judiciare, la solicitarea scrisă a acestora, a înregistrărilor video şi/sau audio în care este surprinsă săvârşirea unor fapte de natură penală.

 

Art. 68

(1)Sunt supuse avizării poliţiei proiectele sistemelor de alarmare destinate următoarelor categorii de obiective:

a)unităţi de interes strategic şi obiective aparţinând infrastructurilor critice;

b)unităţi sau instituţii de interes public;

c)instituţii de creditare, unităţi poştale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unităţi profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase;

d)magazine de arme şi muniţii;

e)staţii de comercializare a carburanţilor/combustibililor;

f)săli de exploatare a jocurilor de noroc;

g)centre de procesare;

h)casierii furnizori şi servicii de utilităţi;

i)obiective industriale;

j)depozite;

k)instalaţii tehnologice.

(2)Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se fac cu respectarea normelor tehnice prevăzute în anexa nr. 7.

 

Art. 69

(1)Proiectul sistemului de alarmare se depune de către beneficiar spre avizare la inspectoratele judeţene de poliţie ori la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căreia se află obiectivul, înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

(2)Avizul proiectului se acordă de personalul de specialitate al poliţiei, în termen de 15 zile de la depunere, în următoarele situaţii:

a)sunt îndeplinite cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1;

b)componenţa, calitatea şi funcţionalitatea sistemelor asigură detecţia pătrunderii neautorizate, supravegherea şi înregistrarea video, precum şi transmiterea la distanţă a semnalelor tehnice şi de alarmare;

c)proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea condiţiilor prevăzute în anexa nr. 7.

 

Art. 70

(1)Proiectele sistemelor de alarmare se elaborează de personalul tehnic al societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, cu competenţe profesionale specifice, cu respectarea cerinţelor din prezentele norme metodologice şi a normativelor tehnice specifice.

(2)La întocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat să prevadă doar componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate în conformitate cu standardele naţionale sau europene de profil şi în concordanţă cu gradul de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului protejat.

(3)Proiectantul sistemului de securitate răspunde pentru respectarea prezentelor norme metodologice în faza de proiect, iar societatea care instalează sistemul de securitate este răspunzătoare de implementarea şi respectarea proiectului de execuţie.

(4)Orice modificare în faza de instalare a sistemului de securitate se face după consultarea proiectantului sistemului de securitate, iar ulterior punerii în funcţiune a sistemului, după consultarea unui proiectant autorizat.

 

Art. 71

(1)Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori înlocuirea de componente, care nu afectează cerinţele iniţiale, se materializează prin actualizarea proiectului cu fişe modificatoare ori prin completarea manuală pe proiectul existent, în cazul unor modificări minore, certificate de proiectant.

(2)Modificările prevăzute la alin. (1) nu sunt supuse avizului poliţiei.

(3)Modificarea sistemului prin diminuarea componentelor prevăzute în proiectul avizat de către poliţie se supune unui nou aviz.

 

Art. 72

Participarea specialistului poliţiei la punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare se face la cererea beneficiarului, pentru aplicaţiile avizate.

 

Art. 73

(1)Elementele de protecţie mecanofizică destinate asigurării securităţii la efracţie a valorilor pot fi folosite dacă acestea deţin documente de certificare a conformităţii cu standardele europene sau naţionale de profil, care să ateste clasa de rezistenţă la efracţie la atac manual ori de rezistenţă la acţiunea armelor de foc.

(2)Nivelul de rezistenţă al acestor produse se aliniază în funcţie de valorile protejate, conform anexei nr. 1.

 

 

 

 

SECŢIUNEA 2

Licenţierea şi funcţionarea societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei. Reînnoirea licenţei

 

 

Art. 74

Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei sunt societăţi comerciale care au înscris ca obiect de activitate unul sau mai multe dintre următoarele coduri CAEN: 4321, 7112 sau 8020, au un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi au dobândit dreptul de a presta serviciile prevăzute de Lege, conform licenţei acordate de Inspectoratul General al Poliţiei Române.

 

Art. 75

În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei unităţi specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei se înţelege administratorul societăţii comerciale, preşedintele consiliului de administraţie, directorul general ori executiv cu atribuţii în domeniul proiectării, instalării sau întreţinerii sistemelor tehnice de securitate.

 

Art. 76

(1)În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei şi/sau servicii privind sistemele de securizare, reprezentantul legal al societăţii depune la inspectoratul de poliţie judeţean competent sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureştii, pe bază de opis, următoarele documente:

a)documentele prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a), f), g) şi h);

b)regulamentul de organizare şi funcţionare, care cuprinde: organigrama societăţii comerciale, din care să rezulte organizarea activităţii în domeniul pentru care se cere licenţierea, mijloacele tehnice din dotare şi procedurile de lucru specifice activităţii pentru care se solicită licenţierea sau, atunci când există implementat un sistem de management al calităţii, procedurile de lucru pentru domeniul în care se solicită licenţierea;

c)documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 20 alin. (10) din Lege de către conducătorul societăţii.

(2)Documentele prevăzute la alin. (1) lit. c), necesare acordării avizului prevăzut de art. 20 alin. (9) din Lege, sunt:

a)documentele prevăzute la art. 25 alin. (2) lit. a)-c);

b)copie certificată de pe certificatul de competenţe pentru ocupaţia "proiectant sisteme de securitate", "inginer sisteme de securitate" ori "tehnician sisteme de securitate";

c)declaraţie pe propria răspundere cu privire la cunoaşterea obligaţiei păstrării confidenţialităţii datelor şi informaţiilor obţinute în procesul muncii, potrivit art. 32 din Lege.

 

Art. 77

Prevederile art. 25 alin. (3) şi (4), art. 26 şi 27 se aplică în mod corespunzător.

 

Art. 78

(1)Societăţile comerciale licenţiate sau autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul sistemelor electronice de securitate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European au obligaţia notificării Inspectoratului General al Poliţiei Române la semnarea contractului cu derulare în totalitate sau în parte pe teritoriul României, iar începerea execuţiei se face după obţinerea acordului autorităţii.

(2)În cazul în care societatea comercială prevăzută la alin. (1) nu deţine licenţa sau autorizaţia prevăzută la alin. (1), aceasta trebuie să urmeze procedurile de licenţiere prevăzute de legislaţia din România.

(3)Documentaţia de notificare cuprinde: datele de identificare ale persoanei juridice şi ale conducătorului societăţii comerciale prevăzute la alin. (1), autorizaţia sau licenţa deţinută, autoritatea emitentă care să facă dovada abilitării.

 

Art. 79

Licenţierea persoanelor fizice autorizate în baza actelor normative care stabilesc organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice se realizează în aceleaşi condiţii precum cele prevăzute pentru societăţile comerciale.

 

Art. 80

Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei pot presta serviciile licenţiate dacă conducătorul acestora deţine avizele poliţiei şi Serviciului Român de Informaţii, iar personalul tehnic de specialitate este calificat şi avizat pentru activităţile respective. Avizul negativ al Serviciului Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentat pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României.

 

Art. 81

Conducătorii societăţilor specializate în sisteme de alarmare au obligaţia de a consemna în registrul special contractele încheiate, în termen de 5 zile de la încheierea acestora, în ordine cronologică.

 

Art. 82

Pentru verificarea lucrărilor executate, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare trebuie să asigure controlul acestora prin personal desemnat.

 

Art. 83

În vederea evidenţierii lucrărilor executate, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să înfiinţeze şi să asigure documentele specifice prevăzute în anexa nr. 2.

 

Art. 84

Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să informeze, în scris, inspectoratul de poliţie judeţean pe raza căruia îşi are sediul societatea sau, după caz, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti despre activităţile desfăşurate, conform modelului publicat pe pagina de web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.

 

Art. 85

(1)Conducătorii şi personalul tehnic al societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare şi al mijloacelor de protecţie mecanofizice sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.

(2)Personalul de conducere şi cel tehnic din cadrul societăţilor specializate care a încetat raporturile de serviciu nu are dreptul să intervină în sistemele executate de societate ori să divulge informaţiile referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.

 

Art. 86

La solicitarea beneficiarului, după îndeplinirea clauzelor contractuale, conducerea societăţii instalatoare a sistemului de alarmare împotriva efracţiei sau care a asigurat mentenanţa acestuia are obligaţia predării în termen de 15 zile a tuturor codurilor valabile, a software-ului şi a documentaţiei aferente, pe bază de proces-verbal.

 

Art. 87

(1)Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei se solicită cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.

(2)În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei are obligaţia depunerii, în termenul prevăzut la alin. (1), la inspectoratul judeţean de poliţie sau, după caz, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor documente:

a)documentele prevăzute la art. 28 alin. (2), cu excepţia certificatului de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;

b)certificatul de cazier judiciar pentru personalul tehnic angajat;

c)declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele executate şi în derulare, încadrarea organigramei şi existenţa personalului de specialitate, precum şi dotarea tehnico-materială a societăţii.

 

Art. 88

Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea licenţei numai dacă:

a)societatea are unul dintre obiectele de activitate prevăzute la art. 74 şi se află în funcţiune;

b)personalul tehnic este avizat şi are competenţe specifice în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei;

c)societatea funcţionează la sediile declarate şi înregistrate;

d)conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie este avizat şi îndeplineşte în continuare condiţiile stabilite la art. 20 alin. (10) din Lege;

e)societatea deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea desfăşurării activităţii pentru care a fost licenţiată;

f)este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii licenţei;

g)se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii;

h)conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de poliţie competente documentele, datele şi informaţiile solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege sau de prezentele norme metodologice.

 

Art. 89

(1)Copia procesului-verbal prin care se constată şi se sancţionează nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (6) şi (7), art. 30 şi art. 34 alin. (2) din Lege se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială se află sediul social al societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei.

(2)Prevederile art. 36-40 se aplică în mod corespunzător.

 

 

 

 

CAPITOLUL VI

Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

 

 

Art. 90

(1)Societăţile specializate de pază şi protecţie, precum şi cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei pot înfiinţa dispecerate de zonă pentru prestarea serviciilor de monitorizare şi intervenţie, cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege.

(2)Unităţile pot organiza dispecerate pentru monitorizarea unităţilor proprii, cu asigurarea programării sistemelor locale şi a intervenţiilor prin societăţile specializate în sisteme de alarmare, respectiv pază şi protecţie, cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege.

(3)Unităţile de jandarmi şi poliţia locală pot organiza dispecerate de monitorizare la care se conectează numai sistemele de alarmare din obiectivele asigurate cu pază de structura respectivă.

(4)Conectarea şi programarea centralelor abonaţilor la staţia de dispecerizare a structurilor prevăzute la alin. (3), precum şi inspecţia tehnică periodică a echipamentelor monitorizate se fac de personalul tehnic al societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei.

(5)Intervenţia la evenimente se realizează numai prin personal calificat al societăţilor specializate de pază şi protecţie, al Jandarmeriei Române sau al poliţiei locale, potrivit competenţelor.

 

Art. 91

Prin asigurarea serviciilor de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se înţelege:

a)realizarea conexiunii sistemului de alarmare aflat în obiectiv cu o staţie de dispecerizare care asigură recepţionarea semnalelor furnizate de centrala de alarmă a sistemului local şi interogarea stării sistemului local;

b)verificarea periodică a conexiunii cu obiectivul;

c)preluarea cu operativitate a semnalelor recepţionate de către operatorii staţiei de dispecerizare şi verificarea veridicităţii alarmei prin dirijarea la faţa locului a echipajelor de intervenţie sau prin verificare tehnică de la distanţă;

d)sesizarea autorităţilor competente în funcţie de situaţie, când s-a stabilit că autorii au săvârşit fapte penale ori contravenţionale;

e)asigurarea mentenanţei periodice a sistemului de alarmă, a sistemului de transmitere a alarmei şi a centrului de monitorizare;

f)asigurarea intervenţiilor tehnice pentru eliminarea disfuncţionalităţilor echipamentelor tehnice.

 

Art. 92

În funcţionare, dispeceratele de monitorizare asigură preluarea directă a semnalelor de la sistemele conectate, verificarea şi alertarea echipajelor de intervenţie, astfel încât să fie respectaţi timpii contractuali asumaţi şi cei maximali stabiliţi prin prezentele norme metodologice.

 

Art. 93

(1)Pentru a dobândi dreptul de a presta servicii de monitorizare şi intervenţie, operatorii economici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a)să deţină staţia de dispecerizare necesară recepţionării semnalelor de la sistemele abonaţilor, în conformitate cu standardele europene sau naţionale în vigoare;

b)să aibă personal angajat şi avizat pentru asigurarea serviciului permanent al dispeceratului;

c)să dispună de un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat care să corespundă standardelor europene sau naţionale în vigoare în privinţa organizării şi funcţionării unui centru de monitorizare şi recepţie a alarmelor;

d)să deţină echipamentele de comunicaţii şi canal de date tip voce în conexiune on-line cu echipajele mobile de intervenţie;

e)să deţină autoturismele şi să aibă agenţi de intervenţie pază şi ordine pentru verificarea alarmelor şi intervenţia la evenimente;

f)să deţină tehnica necesară pentru înregistrarea convorbirilor operatorului-dispecer cu echipajele, beneficiarul şi autorităţile, precum şi pentru stocarea acestora pe o perioadă de 30 de zile;

g)să deţină poliţă de asigurare valabilă pentru acoperirea riscului privind activitatea de monitorizare şi intervenţie;

h)să aibă proceduri de lucru asumate prin regulamentul de organizare şi funcţionare al dispeceratului.

(2)Pentru avizarea regulamentului de organizare şi funcţionare, solicitantul trebuie să depună la inspectoratul judeţean de poliţie competent teritorial documentaţia prin care să facă dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), iar, cu ocazia verificărilor efectuate de poliţişti la locul de funcţionare, să facă dovada existenţei lor.

 

Art. 94

Societatea care asigură serviciile de monitorizare şi beneficiarul au obligaţia de a lua măsuri pentru preîntâmpinarea următoarelor situaţii:

a)sesizarea în mod eronat a autorităţilor pentru intervenţia la obiectivele monitorizate;

b)nesesizarea efracţiei sau a stării de pericol ori sesizarea tardivă, din motive imputabile societăţii prestatoare sau beneficiarului;

c)declanşarea de alarme false repetate datorată neasigurării condiţiilor de exploatare şi mentenanţă corespunzătoare a sistemelor de alarmă.

 

Art. 95

Avizul dat regulamentului de organizare şi funcţionare al dispeceratului se retrage când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.

 

Art. 96

Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici care au organizat dispecerat de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei au obligaţia transmiterii semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, a unor informări cu privire la activităţile desfăşurate către unitatea de poliţie competentă teritorial, conform modelului difuzat de poliţie.

 

Art. 97

Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici au obligaţia de a asigura timpii de intervenţie asumaţi contractual, fără a depăşi 15 minute în localităţile urbane, respectiv 30 de minute în cele rurale, şi de a lua, până la intervenţia organelor judiciare, primele măsuri necesare conservării urmelor infracţiunii şi a mijloacelor materiale de probă.

 

Art. 98

(1)Dispozitivul echipelor de intervenţie se dimensionează în funcţie de numărul de abonaţi, repartizarea şi dispersia acestora, pentru asigurarea timpilor stabiliţi.

(2)Repartizarea echipajelor mobile de intervenţie pe abonaţi şi zone se face prin anexe la regulamentul de organizare şi funcţionare al dispeceratului de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.

 

 

 

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

 

Art. 99

(1)Cu ocazia controalelor efectuate de poliţie pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind măsurile de asigurare a securităţii unităţilor, personalul abilitat pentru efectuarea controlului încheie un proces-verbal de constatare, în care se înscriu măsurile şi termenele de remediere a deficienţelor.

(2)La stabilirea termenelor de remediere a deficienţelor constatate cu ocazia unui control, organele de poliţie au în vedere volumul şi natura măsurilor care trebuie întreprinse pentru intrarea în legalitate a unităţii respective; termenele stabilite pentru remedierea deficienţelor nu pot depăşi 60 de zile şi pot fi prelungite, la solicitarea unităţilor controlate prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege, pentru motive întemeiate, cu cel mult 30 de zile.

(3)Controalele care vizează verificarea măsurilor de securitate a unităţilor se efectuează prin personal de specialitate, pe baza unor delegaţii nominale cu durată şi tematică determinate, aprobate de conducerea unităţii de poliţie.

(4)Conducătorii unităţilor răspund de soluţionarea în termen a măsurilor stabilite în procesul-verbal prevăzut la alin. (1).

 

Art. 100

Anexele nr. 1-5, 6A, 6B şi 7 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

-****-

 

 

 

 

ANEXA nr. 1

Cerinţe minimale de securitate, pe zone funcţionale şi categorii de unităţi

 

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

 

Art. 1

(1)Conducătorii unităţilor deţinătoare de bunuri şi valori au obligaţia de a identifica şi stabili zonele funcţionale, corespunzător activităţii desfăşurate, şi de a adopta măsuri necesare asigurării protecţiei vieţii, integrităţii persoanelor şi siguranţei valorilor.

(2)Zonele funcţionale pentru care este necesară adoptarea unor măsuri de securitate sunt:

a)zona de acces în unitate şi zona perimetrală;

b)zona de tranzacţionare;

c)zona de depozitare;

d)zona de expunere;

e)zona de transfer;

f)zona de procesare;

g)zona echipamentelor de securitate;

h)zona de tranzacţii cu automate bancare.

 

Art. 2

(1)Prin zona de acces în unitate se înţelege locul amenajat cu elemente de închidere nestructurale destinate intrării sau ieşirii persoanelor. Căile de acces pot fi dedicate clienţilor, angajaţilor, transferului valorilor sau mixte. Zona perimetrală reprezintă limita fizică a construcţiei, constituită din elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereţi, vitraje sau ferestre.

(2)Zona de tranzacţionare reprezintă spaţiul în care operatorii manipulează valorile monetare sau bunurile în relaţia cu clienţii.

(3)Zona de depozitare reprezintă spaţiul special amenajat pentru păstrarea în siguranţă a valorilor monetare ori a bunurilor.

(4)Zona de expunere reprezintă spaţiul amenajat pentru prezentarea către public, în condiţii de siguranţă, a bunurilor sau valorilor.

(5)Zona de transfer reprezintă spaţiile prin care se vehiculează valorile între locul de depozitare şi alte zone interioare sau exterioare în cazul transportului.

(6)Zona de procesare reprezintă spaţiul special destinat şi amenajat pentru prelucrarea, numărarea şi pregătirea pentru depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al valorilor monetare.

(7)Zona echipamentelor de securitate reprezintă spaţiul restricţionat accesului persoanelor neautorizate, destinat amplasării, funcţionării sau monitorizării unor astfel de echipamente.

(8)Zona de tranzacţii cu automate bancare reprezintă spaţiul în care clienţii pot face operaţiuni cu numerar prin intermediul unui automat bancar, care nu presupune existenţa unui operator.

 

Art. 3

(1)Structura subsistemului de alarmare la efracţie este alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, elementele de detecţie, echipamentele de avertizare şi semnalizare şi alte componente specifice acestui tip de aplicaţii. Rolul funcţional al subsistemului este de a detecta pătrunderea în spaţiile protejate a persoanelor neautorizate şi de a sesiza stările de pericol din unitate.

(2)Subsistemul de control al accesului cuprinde unitatea centrală, care gestionează punctele de control, unităţile de comandă, cititoarele, încuietorile sau dispozitivele electromagnetice de acţionare a uşilor, şi are rolul de restricţionară a accesului neautorizat în spaţiile protejate.

(3)Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă camerele video, echipamentele de multiplexare, stocare şi posibilitatea de vizualizare a imaginilor preluate, în vederea observării/recunoaşterii/identificării persoanelor.

 

Art. 4

Beneficiarii sistemelor avizate sunt obligaţi să încheie contracte de întreţinere periodică cu societăţi licenţiate, care să ateste funcţionarea sistemului conform parametrilor tehnici.

 

Art. 5

(1)Protecţia mecanofizică cuprinde elementele care asigură delimitarea fizică în scopul protejării vieţii şi integrităţii personalului operator sau restricţionării accesului neautorizat la valori.

(2)Gradul de siguranţă/rezistenţă al elementelor de protecţie mecanofizice utilizate în unităţi se stabileşte proporţional cu cuantumul valorilor protejate şi nivelul de risc determinat, recomandându-se alegerea unei clase de nivel mediu, definită de standardele europene/naţionale de profil.

 

Art. 6

(1)Suprafeţele vitrate exterioare până la o înălţime de 3 metri trebuie să asigure rezistenţa la atacuri manuale, conform standardelor europene sau naţionale în domeniu, iar cele cu ferestre vor fi prevăzute cu gratii metalice care să asigure întârzierea pătrunderii în unitate ori se vor realiza cu deschidere limitată de maximum 10 cm.

(2)Uşile exterioare trebuie să fie rezistente la atacuri manuale, în scopul întârzierii pătrunderii în unitate, având cel puţin clasa 1 de rezistenţă prevăzută de standardul european sau naţional în vigoare.

(3)Operaţiunile cu numerar în zonele de tranzacţionare la unităţile financiar-bancare se pot efectua în spaţii amenajate, în care personalul este separat de clienţi prin elemente de protecţie rezistente la acţiunea armelor de foc şi sertar de preluare indirectă a valorilor, sau prevăzute cu seifuri/dulapuri de casierie cu deschidere temporizată ori prin maşini de reciclare a numerarului.

(4)Seifurile/Dulapurile de casierie cu temporizare se utilizează prin programarea unor timpi de deschidere de minimum 10 minute pentru sertarul de depozitare a numerarului.

(5)Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar, maşinile de schimb valutar, maşinile de reciclare a numerarului, şi maşinile, cum ar fi distribuitoarele de numerar destinate casierilor, se prevăd cu seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului. În mod similar, seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie să fie certificate, cu nivel de rezistenţă la efracţie determinat, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului.

 

 

 

 

CAPITOLUL II

Cerinţe minime pe categorii de unităţi

 

 

Art. 7

Unităţile care nu efectuează operaţiuni cu numerar nu au obligaţia încadrării în cerinţele minime stabilite.

 

Art. 8

Cerinţele minime pentru unităţile de interes strategic şi obiectivele aparţinând infrastructurilor critice sunt următoarele:

a)sistemul de alarmare la efracţie va asigura detecţie perimetrală la nivelul gardului de protecţie a obiectivului, pentru semnalarea pătrunderii neautorizate către personalul de pază aflat în serviciu;

b)obiectivul se protejează prin asigurarea pazei fizice.

 

Art. 9

(1)Din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, instituţiile de creditare din categoria băncilor trebuie să respecte prezentele cerinţe minimale de securitate.

(2)Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să asigure protejarea căilor de acces în unitate, suprafeţelor vitrate exterioare, camerei tehnice şi a spaţiilor cu valori şi asigură semnalarea stărilor de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile cu valori.

(3)Subsistemul de detecţie a efracţiei se programează cu partiţii (arii virtuale) distincte pentru spaţiile cu valori, pentru a permite activarea inclusiv pe timpul programului şi utilizarea numai de către personalul autorizat al unităţii.

(4)În situaţia existenţei pazei umane permanente, se programează partiţii pentru efectuarea serviciului de pază: uşa de acces, traseele de patrulare interioare şi accesul la grupul sanitar.

(5)În cazul în care nu există pază fizică permanentă, sistemul de alarmare se conectează la un dispecerat de monitorizare şi intervenţie.

(6)Zonele de depozitare se protejează prin folosirea detectorilor cu principii diferite de funcţionare.

(7)Personalul de conducere şi cel din zonele de tranzacţionare trebuie să dispună de elemente de semnalare a stării de pericol la ameninţare, care transmit alarma în mod silenţios.

(8)Pentru situaţiile de jaf se prevede un buton de panică, conectat pe zonă programată cu avertizare sonoră, care se va acţiona imediat după părăsirea locului faptei de către autor şi realizează semnalizarea optică în exteriorul unităţii a stadiului producerii evenimentului.

(9)Sistemele de alarmare la efracţie aferente spaţiilor de depozitare a valorilor monetare trebuie să asigure dezactivarea temporizată şi folosirea codurilor de armare/dezarmare cu semnalarea stării de pericol (coduri duress) la distanţă în caz de ameninţare.

(10)Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de manipulare a valorilor şi echipamentelor de securitate.

(11)Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zona de acces, atât din exterior, cât şi din interior, zona de lucru cu publicul, traseele de vehiculare şi acces în spaţiul de depozitare a valorilor, asigurând Stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile.

(12)Imaginile înregistrate în zona de acces trebuie să asigure identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone să permită recunoaşterea.

(13)Pentru asigurarea protecţiei mecanofizice a sediilor instituţiilor de creditare trebuie să se utilizeze elemente certificate pentru cel puţin clasa minimă de rezistenţă recomandată de standardele europene sau naţionale din domeniu, după cum urmează:

a)uşile exterioare destinate transferului de valori trebuie să prezinte rezistenţă la efracţie şi să fie prevăzute cu sistemul de control al deschiderii din interior;

b)la unităţile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi asigurat un acces controlat.

 

Art. 10

(1)Instituţiile de creditare din categoria organizaţiilor cooperatiste şi instituţiile financiare nebancare ce derulează activităţi cu numerar au obligaţia de a asigura securitatea personalului şi a valorilor monetare pe timpul manipulării, depozitării şi transportului.

(2)Cerinţele pentru sistemele de securitate destinate acestor unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 9, cu excepţia celor menţionate la alin. (8)-(12) şi alin. (13) lit. b).

 

Art. 11

(1)Societăţile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar au obligaţia implementării prezentelor cerinţe minimale de securitate la punctele de schimb valutar.

(2)Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure semnalizarea şi transmiterea la distanţă a stărilor de pericol, a pătrunderii prin efracţie în spaţiul protejat şi a forţării seifului.

(3)Subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.

(4)Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare, în cazul în care nu există instituită paza fizică permanentă.

(5)Pereţii, uşa şi ghişeul compartimentului casierului trebuie să asigure protecţia la acţiunea armelor de foc şi preluarea indirectă a valorilor, iar valorile monetare se păstrează şi se depozitează conform plafoanelor stabilite, în seifuri certificate, cu grad de rezistenţă la efracţie determinat, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.

(6)Accesul pe timpul programului de lucru în unităţi care au spaţiu de lucru cu publicul este permis prin controlul deschiderii uşii din interior, iar operaţiunile cu numerar se efectuează în condiţii de siguranţă, cu uşa ghişeului închisă şi asigurată.

(7)Punctele de schimb valutar din incinta spaţiilor comerciale pot funcţiona fără amenajarea compartimentului blindat, cu condiţia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare şi a avertizării corespunzătoare.

 

Art. 12

(1)Asigurarea securităţii personalului, valorilor şi a bunurilor deţinute de casele de amanet, unităţile profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase ori magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor se realizează prin adoptarea prezentelor cerinţe minimale de securitate.

(2)Cerinţele pentru sistemele de alarmare destinate acestor unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 11 alin. (2)-(4).

(3)Valorile monetare şi/sau bunurile amanetate ori deţinute cu orice titlu se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform cerinţelor producătorului.

(4)Bunurile destinate comercializării se expun pe timpul programului în spaţii delimitate prin vitraje şi elemente rezistente la atacuri manuale şi asigurate cu încuietori.

 

Art. 13

(1)Măsurile de securitate destinate unităţilor poştale trebuie să fie conforme cu prezentele cerinţe minimale de securitate.

(2)Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să protejeze căile de acces în unitate şi spaţiile cu valori şi semnalează stările de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile de depozitare a valorilor.

(3)Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de depozitare a valorilor şi, după caz, în cele de manipulare.

(4)La unităţile din localităţile urbane trebuie să se asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului prin subsistemul de televiziune cu circuit închis, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate vor avea calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.

(5)În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.

(6)Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri, case de bani sau dulapuri de securitate certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform cerinţelor producătorului, după caz.

(7)Ghişeele pentru operaţiuni cu numerar se dotează cu seifuri/dulapuri de casierie cu temporizare, programate conform precizărilor prevăzute la art. 6 alin. (4), cu excepţia celor din mediul rural.

 

Art. 14

(1)În staţiile de comercializare a carburanţilor/combustibililor se asigură prezentele cerinţe minime de securitate.

(2)Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi se protejează spaţiile cu valori.

(3)Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de lucru cu numerar, de depozitare şi de la pompele de distribuţie, asigurând stocarea acestora pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară identificării numerelor autovehiculelor în zona pompelor, respectiv recunoaşterii persoanelor care acced în spaţiul staţiei.

(4)În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.

(5)Staţiile cu program permanent şi cele amplasate la periferia localităţii sau în zone izolate se dotează cu seif de depozitare, în care se pot introduce valori fără deschiderea uşii seifului, certificat, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, care trebuie ancorat de pardoseală ori perete, conform instrucţiunilor producătorului. Cheile seifului nu se ţin de către personalul de serviciu, aspect adus la cunoştinţa clienţilor prin afişarea semnalizării respective.

 

Art. 15

(1)În spaţiile comerciale cu suprafeţe mai mari de 500 m2 măsurile de securitate adoptate trebuie să corespundă prezentelor cerinţe minimale de securitate.

(2)Subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să asigure protejarea căilor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de depozitare şi sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor.

(3)Prin subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să se preia imagini din zonele caselor de marcat, intrărilor şi ieşirilor, spaţiilor de procesare, depozitare şi de transfer al valorilor, precum şi din spaţiile amenajate pentru parcare. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.

(4)Pentru menţinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru este obligatorie asigurarea pazei fizice.

 

Art. 16

(1)În sălile şi incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc, exceptând spaţiile în care funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se desfăşoară activităţi conexe, care presupun încasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de câştiguri, se asigură prezentele cerinţe minimale de securitate.

(2)Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori.

(3)Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de casierie, de depozitare a valorilor şi exteriorul intrării în unitate, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.

(4)Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.

(5)În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.

 

Art. 17

(1)Casieriile furnizorilor de utilităţi se amenajează pentru a se asigura securitatea persoanelor şi a valorilor manipulate şi depozitate.

(2)Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori.

(3)Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de intrare, de lucru cu numerar, de depozitare a valorilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.

(4)Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, fixate conform instrucţiunilor producătorului.

(5)Operaţiunile cu numerar se desfăşoară potrivit cerinţelor prevăzute la art. 6 alin. (3).

(6)În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.

 

Art. 18

(1)Pentru asigurarea securităţii automatelor destinate tranzacţiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se vor respecta prezentele cerinţe minimale cu privire la securitatea electronică şi protecţia mecanofizică.

(2)Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să semnaleze deschiderea neautorizată a uşilor automatului bancar şi acţiunea de forţare a acestuia.

(3)Automatele bancare destinate tranzacţiilor cu numerar din sediile bancare trebuie să fie supravegheate video în zona clienţilor şi în zona destinată alimentării.

(4)Sistemul de detecţie a efracţiei destinat protejării automatelor de tranzacţii cu numerar aflate în exteriorul sediilor bancare trebuie să fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat.

(5)Operaţiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectuează după asigurarea uşilor de acces în incintele în care funcţionează, fără prezenţa persoanelor neautorizate.

 

Art. 19

Pentru centrele de procesare a numerarului, măsurile de securitate vor cuprinde, suplimentar faţă de măsurile prevăzute la art. 9, paza fizică înarmată, protecţia mecanofizică şi supravegherea electronică perimetrală a imobilului şi obiectivului.

 

 

 

 

ANEXA nr. 2

Documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază prin forţe şi mijloace civile şi modelele acestora

 

 

Art. 1

În efectuarea serviciului de pază, personalul este obligat să consemneze, potrivit atribuţiilor care îi revin, activităţile desfăşurate, folosind următoarele documente:

a)registrul buletinul posturilor;

b)registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, folosit la fiecare post de pază;

c)registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat, folosit în posturile prevăzute cu pază înarmată;

d)registrul de evidenţă a accesului persoanelor;

e)registrul de evidenţă a accesului autovehiculelor, dacă este cazul;

f)registrul de evidenţă a accesului pe căile ferate uzinale, dacă este cazul;

g)registrul de evidenţă a mişcării armamentului păstrat la camera de armament;

h)registrul de control;

i)registrul de evenimente;

j)registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor de prestări de servicii.

 

Art. 2

În situaţia utilizării sistemului de televiziune cu circuit închis pentru înregistrarea accesului autovehiculelor, registrul prevăzut la art. 1 lit. e) nu este obligatoriu. Perioada de stocare a imaginilor înregistrate este similară perioadei de păstrare a registrului.

 

Art. 3

Conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să înfiinţeze şi să completeze registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2k).

 

Art. 4

Societăţile specializate în sisteme de alarmare şi beneficiarii au obligaţia înfiinţării, completării şi păstrării la obiectiv a jurnalului de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei, utilizând modelul prevăzut în anexa nr. 2l).

 

Art. 5

Modelele documentelor specifice folosite în serviciul de pază sunt prevăzute în anexele nr. 2a)-2l).

 

Art. 6

Anexele nr. 2a)-2l) fac parte integrantă din prezenta anexă.

 

 

 

 

ANEXA nr. 2a:

- Model -

Registrul buletinul posturilor

ORGANIZAREA serviciului de pază în ziua de ........... la obiectivul ......................

Nr. crt.

Numărul şi felul postului

Orele de executare a serviciului

Numele şi prenumele personalului de pază care execută serviciul în post

Semnătură

La intrarea în post

La ieşirea din post

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2b:

- Model -

Registru de procese-verbale de predare-primire a serviciului

PROCES-VERBAL

Încheiat astăzi, .................., ora ........., la postul nr. ........... din obiectivul ...................... .

Noi, agenţii de pază ...................... şi ......................, am procedat primul la predarea şi secundul la primirea postului după cum urmează:

......................................................

Am predat,

........................

Am primit,

........................

 

 

 

ANEXA nr. 2c:

- Model -

Registru de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat

PROCES-VERBAL

Încheiat astăzi, .................., ora ........., la postul nr. ........... de la obiectivul ...................... .

Noi, agenţii de pază ...................... şi ......................, am procedat primul la predarea şi secundul la primirea postului după cum urmează:

......................................................

S-a predat arma ..........., model ..........., seria ....... nr. ..........., cu ........... cartuşe şi accesoriile aferente.

Menţiuni cu privire la starea tehnică a armamentului şi muniţiei:

Am predat,

........................

Am primit,

........................

 

 

 

 

ANEXA nr. 2d:

- Model -

REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului persoanelor la obiectivul ......................

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Seria şi numărul actului de identitate

Destinaţia

Ora sosirii

Ora plecării

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2e:

- Model -

REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului autovehiculelor la obiectivul ......................

Nr. crt.

Nr. auto

Numele şi prenumele conducătorului auto sau delegatului

Seria şi numărul actului de identitate

Destinaţia

Ora sosirii

Ora plecării

Nr. avizului sau facturii

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2f:

- Model -

REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului pe căile ferate uzinale la obiectivul ......................

Nr. crt.

Ora sosirii

Specificaţia din scrisoarea de trăsură

Numărul vagonului/vagoanelor

Existenţa sigiliului şi starea

Numărul şi seria scrisorii de trăsură

Ora plecării

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2g:

- Model -

REGISTRU DE EVIDENŢĂ a mişcării armamentului

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:

N - numele şi prenumele;

O - obiectivul la care se află armamentul.

Nr. crt.

Denumirea şi seria armei

Nr. de cartuşe alocate

Data şi ora primirii

N

Semnătura de primire

Data şi ora restituirii

N

Semnătura persoanei căreia i se restituie

O

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2h:

- Model -

REGISTRU DE CONTROL la obiectivul ......................

Nr. crt.

Data şi ora controlului

Numele, prenumele şi funcţia

Constatări

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2i:

- Model -

Registru de evenimente

RAPORT DE EVENIMENT

Nr. .......... din .....................

Subsemnatul (Subsemnaţii), ...................... (numele şi prenumele) ......................, în calitate de .................... (agent de pază, controlor de acces etc.), aflat (aflaţi) în serviciul de pază la ...................... (societatea comercială, instituţia), postul nr. ........... am constatat că:

Astăzi, ................., la ora ..........., numitul (numiţii) ......................................, a (au) fost surprins (surprinşi) în timp ce ...................... (se vor descrie fapta comisa, bunurile recuperate şi măsurile luate în legătura cu acestea).

Cazul a fost sesizat la ...................... (se vor indica instituţia şi persoana sesizată).

Semnătura

......................

 

 

 

 

ANEXA nr. 2j:

- Model -

REGISTRU SPECIAL pentru păstrarea evidentei contractelor de prestări de servicii la S.C. .....................

Semnificaţia coloanei D din tabelul de mai jos este următoarea:

D - data încetării raporturilor contractuale şi motivul.

Nr. crt.

Data şi numărul contractului de prestări de servicii

Obiectul contractului (pază, gardă de corp, transport de valori)

Durata contractului

Beneficiarul (denumirea şi adresa)

Numărul de posturi prevăzute pe schimburi

Număr de personal de pază alocat

D

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2k:

- Model -

REGISTRU SPECIAL pentru păstrarea evidenţei contractelor la S.C. .....................

Nr. crt.

Data şi numărul contractului de prestări de servicii

Obiectul contractului (proiectare, instalare, întreţinere)

Obiectul de activitate şi adresa obiectivului

Beneficiarul (denumirea şi adresa)

Subsisteme componente (antiefracţie, TVCI, control acces)

Avizul poliţiei

Nr. şi data documentului de efectuare a recepţiei de către reprezentantul poliţiei

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2l:

- Model -

JURNAL DE SERVICE al sistemului de alarmare împotriva efracţiei de la S.C. .....................

 

Obiectivul ................................

Adresa ......................

 

 

Proiectant S.C. .........................

Instalator S.C. .....................

 

 

Licenţa ................./T/...............

Licenţa .........../T/.................

 

 

Personalul care a realizat instalarea şi punerea în funcţie:

 

 

1. .............................................,

Aviz poliţie ........... din ..................

 

 

2. .............................................,

Aviz poliţie ........... din ..................

 

 

Personalul care realizează întreţinerea:

 

 

1. .............................................,

Aviz poliţie ........... din ..................

 

 

2. .............................................,

Aviz poliţie ........... din ..................

 

 

Modalitatea de sesizare a evenimentelor:

telefon ...........

fax ...........

e-mail ...........

 

 

Beneficiarul

Societatea licenţiată care asigură întreţinerea sistemului de alarmare împotriva efracţiei

Nr. crt.

Data şi ora sesizării

Evenimentul tehnic

Persoana care a sesizat evenimentul

Semnătura

Data şi ora intervenţiei

Societatea care realizează intervenţia tehnică

Numele şi prenumele persoanelor care realizează intervenţia, nr. avizelor poliţiei

Mod de remediere

Semnătura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                       

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 3

Descrierea, culoarea şi modelul uniformelor de serviciu ale personalului de pază propriu

 

 

Art. 1

(1)Uniformele de serviciu sau de protecţie se stabilesc de către fiecare angajator, astfel încât, prin croială şi culoare, acestea să nu prezinte o asemănare evidentă cu articolele de echipament ale autorităţilor publice, de natură să creeze confuzii.

(2)Descrierea articolelor de echipament este cuprinsă în anexa la planul de pază al unităţii şi se aprobă de unitatea de poliţie competentă odată cu avizarea acestuia.

(3)Orice modificare ulterioară a articolelor de echipament este supusă aprobării poliţiei prin refacerea anexei la planul de pază.

(4)Articolele de îmbrăcăminte se inscripţionează vizibil, pe partea din spate, cu denumirea societăţii şi sintagma "PAZA" sau "SECURITY", înălţimea caracterelor fiind de minimum 100 mm. Aceeaşi inscripţionare se aplică şi pe coifură.

 

Art. 2

Articolele de echipament care alcătuiesc uniforma de serviciu şi echipamentul de protecţie sunt următoarele:

A)uniforma de serviciu:

1.coifură:

- şapcă;

- şepcuţă;

- căciulă;

- beretă (basc);

- fes;

2.îmbrăcăminte:

- sacou;

- bluzon;

- geacă;

- vestă;

- bluză de protecţie împotriva frigului;

- pantalon;

- îmbrăcăminte groasă (scurte matlasate sau îmblănite, hanorace, impermeabile de ploaie, şube, haine de piele etc.);

3.lenjerie:

- cămaşă;

- cămaşă-bluză cu mânecă lungă sau scurtă;

- tricou;

4.încălţăminte:

- pantofi;

- bocanci;

- ghete;

5.echipament divers:

- cravată;

- fular;

- centură;

- curea;

B)echipamentul de protecţie:

- combinezon;

- salopete;

- cizme de cauciuc.

 

 

ANEXA nr. 4:

ROMÂNIA

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

DIRECŢIA DE ORDINE PUBLICĂ

LICENŢĂ DE FUNCŢIONARE

Nr. ............. din ..........................

În conformitate cu art. ...... din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Deciziei nr. ........., constatăm că sunt îndeplinite condiţiile de aprobare a dreptului ca Societatea Comercială ...................., cu sediul social în ...................., înmatriculată la oficiul registrului comerţului cu codul unic ................. şi înregistrată sub nr. de ordine .............., să efectueze următoarele activităţi: ...............................................

DIRECTOR

L.S.

Loc timbru sec

Perioadă de valabilitate ....................

Nr. dosar ....................

 

 

ANEXA nr. 5

Tematica programelor de formare profesională de bază şi perfecţionare

 

 

Art. 1

Planurile tematice pentru ocupaţia de bază "agent de securitate" vor cuprinde următoarele unităţi de competenţă:

A)Unităţi de competenţă generale:

1.aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă;

2.aplicarea normelor de protecţia mediului;

3.menţinerea unor relaţii de muncă eficace;

B)Unităţi de competenţă specifice:

1.gestionarea resurselor materiale din dotarea postului;

2.completarea documentelor specifice serviciului de securitate;

3.asigurarea ordinii de securitate în obiectiv;

4.rezolvarea incidentelor de securitate;

5.asigurarea informării operative privind ordinea de securitate în obiectiv;

6.controlul accesului în obiectiv;

7.asigurarea securităţii incintelor:

8.desfăşurarea intervenţiei la alarmă.

 

Art. 2

Pentru ocupaţiile "agent control acces", "agent de securitate incinte", "agent gardă de corp", "agent de intervenţie pază şi ordine" şi "agent transport valori", planurile tematice se vor elabora cu respectarea standardelor ocupaţionale specifice şi a tem aticii-cadru stabilite de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări.

 

 

ANEXA nr. 6A: Modelul atestatului profesional

ROMÂNIA

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI ............... (D.G.P.M.B.)

Seria ......

Nr. ..........

Domnul/Doamna ..............., născut(ă) în anul ..........., luna ..........., ziua ......., în ............., CNP ................, a absolvit cursurile de calificare în perioada ..........., organizate de ............. din localitatea ............. fiind ATESTAT(Ă) pentru exercitarea ocupaţiei de agent de securitate.

Data eliberării .........................

Nr. de înregistrare ...................

Semnătura titularului

........................

ROMÂNIA

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI ............... (D.G.P.M.B.)

Seria ...... Nr. ..........

ATESTAT

În baza prevederilor art. 41 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, domnul(doamna) ..............., născut(ă) în anul ..........., luna ..........., ziua ......., în localitatea ..........., CNP ................, a absolvit cursurile de calificare profesională în perioada ........... organizate de ........... din localitatea ........... fiind ATESTAT(Ă) pentru exercitarea ocupaţiei de agent de securitate.

L.S.

Data eliberării .........................

Nr. de înregistrare ...................

Semnătura titularului

........................

 

 

ANEXA nr. 6B: Modelul ecusonului folosit de personalul de pază

DENUMIREA SOCIETĂŢII

ECUSON Nr. ..........

DOMNUL/DOAMNA ................................. ESTE ANGAJAT(Ă) AL(A) SOCIETĂŢII NOASTRE ÎN FUNCŢIA DE ...................... ŞI DEŢINE ATESTATUL PROFESIONAL SERIA ....... Nr. ........... ELIBERAT DE ...................... .

DIRECTOR

NUMELE ÎN CLAR

SEMNĂTURA ŞI ŞTAMPILA

 

 

ANEXA nr. 7

Norme tehnice privind proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

 

Art. 1

Prezentele norme tehnice se aplică cu ocazia proiectării, instalării, modificării, monitorizării şi întreţinerii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei de către personalul societăţilor licenţiate şi pe timpul utilizării de către beneficiar.

 

Art. 2

Configuraţia sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei se stabileşte în baza analizei de risc şi a cerinţelor minimale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la normele metodologice.

 

Art. 3

Proiectarea aplicaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se realizează în scopul asigurării detecţiei şi semnalizării pătrunderii neautorizate, restricţionării accesului, supravegherii video şi înregistrării imaginilor din zonele de interes, precum şi al transmiterii semnalelor către dispeceratele de monitorizare.

 

Art. 4

(1)Pentru obţinerea avizului poliţiei, beneficiarul va depune cererea şi proiectul sistemului tehnic la unitatea de poliţie competentă.

(2)Cererea de solicitare a beneficiarului va cuprinde adresa obiectivului vizat, numărul de telefon/fax, obiectul de activitate, termenul de realizare şi societatea care execută lucrarea.

 

Art. 5

(1)Proiectul instalaţiei sistemului de alarmare în caz de efracţie se elaborează cu respectarea normativelor pentru instalaţiile de curenţi slabi şi a structurii-cadru prevăzute în prezentele norme tehnice, urmărindu-se ca din caracteristicile proiectării, instalării, funcţionării şi întreţinerii sistemelor de alarmă în caz de efracţie să rezulte aplicaţii cu sisteme care generează un număr minim de alarme false.

(2)Aplicaţiile cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se prevăd în funcţie de natura şi caracteristicile spaţiului în care se realizează instalarea şi de obligaţia de a fi conectate sau neconectate la un dispecerat de monitorizare, cu respectarea standardelor europene şi naţionale de profil ori a altor reglementări tehnice din statele membre ale Uniunii Europene, Turcia sau state membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb care oferă un nivel echivalent de siguranţă.

(3)Structura-cadru a proiectului tehnic este următoarea:

a)date generale, în care se precizează denumirea, titularul, obiectul de activitate şi adresa obiectivului, precum şi elaboratorul proiectului;

b)descrierea generală a lucrărilor, în care se menţionează amplasamentul obiectivului, subsistemele componente, amenajările şi elementele mecanofizice existente, sursele de alimentare cu energie electrică şi reţele de comunicaţii disponibile;

c)memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se justifică modul în care soluţiile tehnice alese răspund cerinţelor cadrului legal, în concordanţă cu concluziile analizei de risc la securitate fizică;

d)caietele de sarcini pentru execuţia lucrărilor, procurarea materialelor şi echipamentelor, recepţii, teste, probe, verificări, puneri în funcţie şi exploatarea subsistemelor. Prin caietele de sarcini se descriu elementele tehnice şi calitative menţionate în piesele desenate, se prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor, se detaliază caracteristicile şi calităţile materialelor folosite, se descriu lucrările care se execută, calitatea şi modul de realizare, se stabilesc responsabilităţi pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor, se prevăd măsurile şi responsabilităţile privind exploatarea şi buna funcţionare a sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de calcul prin care se justifică dimensionarea echipamentelor şi a elementelor componente, nominalizează planşele aferente proiectului, descriu execuţia lucrărilor, stabilesc standardele europene sau naţionale de profil, normativele şi alte prescripţii care trebuie respectate la materiale şi execuţie, precum şi condiţiile de recepţie;

e)listele cu cantităţile de echipamente şi materiale, care cuprind denumirea, tipul, cantitatea, producătorul şi furnizorul;

f)tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de detecţie alocat, indicativul alocat elementului, care trebuie să coincidă cu cel utilizat în planşele desenate, partiţia din care face parte, zona protejată şi modul de programare a zonei;

g)fişele tehnice ale echipamentelor din componenţa fiecărui subsistem;

h)piesele desenate, care cuprind:

1.planşa de încadrare în zonă, în care se nominalizează şi străzile adiacente;

2.planşe distincte pentru fiecare subsistem component, întocmite la o scară convenabilă, în care se figurează amplasarea fiecărui echipament şi element component, utilizând simboluri standardizate sau de firmă, traseele de cabluri aferente subsistemelor, precum şi tabloul de alimentare cu energie electrică.

 

Art. 6

(1)Proiectele se întocmesc cu respectarea următoarelor cerinţe:

a)un exemplar se predă beneficiarului pe bază de proces-verbal, iar un altul se păstrează la proiectant, în format scris ori electronic, în regim de confidenţialitate;

b)se atribuie un cod şi se numerotează filele, cu specificarea numărului total de file, în antetul sau subsolul cărora se vor trece codul proiectului, denumirea proiectantului şi expresia "document confidenţial".

(2)Proiectantul ţine evidenţa proiectelor întocmite într-un registru anume destinat, iar accesul la acestea este permis numai personalului autorizat, cu atribuţii profesionale în legătură cu obiectivul în cauză.

 

Art. 7

Echipamentele componente utilizate în sistemele de securitate trebuie să fie fabricate conform standardelor europene prevăzute la art. 5 şi certificate de laboratoare acreditate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

 

Art. 8

Executarea instalaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se face cu respectarea proiectelor avizate de poliţie.

 

Art. 9

(1)La punerea în funcţiune, instalatorul are obligaţia asigurării suportului tehnic şi a instruirii persoanelor desemnate de beneficiar pentru utilizarea corectă a sistemului, aspect materializat prin încheierea unui document.

(2)După punerea în funcţiune a subsistemului de televiziune cu circuit închis, beneficiarul are obligaţia păstrării software-ului necesar funcţionării pe toată durata de viaţă a echipamentului şi/sau perioada de arhivare a imaginilor.

 

Art. 10

(1)La finalizarea sistemului de alarmare împotriva efracţiei, firma executantă predă în mod obligatoriu beneficiarului utilizator următoarele documente:

a)proiectul şi avizul poliţiei;

b)instrucţiunile de utilizare a sistemului de alarmare;

c)software-ul necesar funcţionării fiecărui echipament instalat şi documentele care atestă instruirea personalului utilizator desemnat de beneficiar;

d)jurnalul de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei.

(2)În jurnalul de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei se consemnează toate persoanele care au participat la instalarea şi punerea în funcţiune a sistemului de alarmare împotriva efracţiei, iar ulterior evenimentele tehnice survenite în funcţionare, în ordine cronologică.

(3)Păstrarea jurnalului se face de către beneficiarul utilizator, la acesta având acces personalul abilitat al firmei licenţiate care asigură service-ul.

(4)Este obligatorie consemnarea în jurnalul de service a tuturor intervenţiilor tehnice în sistem, inclusiv de programare, menţionându-se data şi ora apariţiei defectului, data şi ora remedierii, componentele reparate ori înlocuite, persoanele care au executat lucrarea, avizul acestora, semnătura specialistului şi a beneficiarului.

(5)Reviziile tehnice periodice includ toate operaţiunile necesare pentru menţinerea în stare de funcţionare a subsistemelor tehnice instalate la parametrii proiectaţi, iar frecvenţa acestora se stabileşte de beneficiar, în funcţie de riscurile la adresa securităţii fizice şi a mediului ambient, însă cel puţin o revizie pe semestru.

 

Art. 11

Beneficiarii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei au obligaţia individualizării codurilor de acces în sistem ale personalului utilizator şi a schimbării periodice a acestora.

 

Art. 12

(1)Personalul tehnic implicat în activitatea de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei înştiinţează beneficiarul despre eventualele vicii de funcţionare.

(2)Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei cu obligaţii contractuale de asigurare a întreţinerii sau a garanţiei sistemelor trebuie să dispună de un serviciu tehnic adecvat pentru a remedia defecţiunile semnalate în cel mult 24 de ore de la primirea sesizării beneficiarului.

 

Art. 13

În situaţia în care sistemul necesită modificări ca urmare a reconfigurării sau a schimbării destinaţiei spaţiilor, în sensul diminuării numărului componentelor prevăzute în proiectul avizat iniţial, beneficiarul depune la unitatea de poliţie proiectul adaptat pentru eliberarea unui nou aviz.

 

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 335 din data de 17 mai 2012

 

HOTĂRÂRE nr. 301 din 11 aprilie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

 

Ţinând cont de dispoziţiile art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 5 şi 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

 

Art. 1 

Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Art. 2 

(1)Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică.

(2)Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. 3 

Constituie contravenţie încălcarea prevederilor din normele metodologice, după cum urmează:

1.nerespectarea măsurilor minimale de securitate prevăzute la art. 2 alin. (2) din anexă;

2.încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din anexă referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică;

3.neîndeplinirea de către conducătorii unităţilor a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (2) din anexă;

4.nedepunerea planului de pază la organele de poliţie competente, conform art. 5 alin. (3) din anexă;

5.nerespectarea dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din anexă;

6.încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (5) din anexă privind adoptarea însemnelor, uniformelor, legitimaţiilor sau accesoriilor de echipament;

7.nerespectarea de către conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie a dispoziţiilor art. 31 din anexă;

8.nerespectarea obligaţiei de înfiinţare a registrului special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexa;

9.neconsemnarea în registrul special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă;

10.neîndeplinirea obligaţiei de asigurare a pregătirii continue prevăzute la art. 44 alin. (4) din anexă;

11.nerespectarea de către personalul de pază şi gardă de corp a dispoziţiilor art. 50 alin. (3) din anexă;

12.nerespectarea de către personalul de pază şi gardă de corp a obligaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) din anexă;

13.nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (4) şi art. 53 alin. (2) din anexă;

14.nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. a) din anexă;

15.nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. b) din anexă;

16.nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) şi art. 57 alin. (3) din anexă;

17.neluarea măsurilor prevăzute la art. 66 alin. (3) din anexă;

18.nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (3) şi art. 85 alin. (1) din anexă;

19.nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (2) din anexă;

20.nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (4) din anexă;

21.nerespectarea dispoziţiilor referitoare la proiectarea şi modificarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei prevăzute la art. 70 din anexă;

22.nerespectarea de către persoana care a încetat raporturile de muncă cu o societate specializată în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din anexă;

23.nerespectarea de către societăţile specializate în sisteme de alarmare a obligaţiilor prevăzute la art. 86 din anexă;

24.nerespectarea dispoziţiilor art. 90 alin. (1) şi (2) din anexă;

25.nerespectarea dispoziţiilor art. 92 din anexă referitoare la preluarea semnalelor de la sistemele conectate;

26.neluarea măsurilor prevăzute la art. 94 din anexă;

27.nerespectarea obligaţiei privind asigurarea timpilor de intervenţie, conform art. 97 din anexă;

28.nerespectarea prevederilor art. 99 alin. (4) din anexă.

 

Art. 4 

(1)Contravenţiile prevăzute la art. 3 se sancţionează după cum urmează:

a)cu amendă de la 100 lei la 300 lei, cele prevăzute la pct. 11, 12 şi 19;

b)cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la pct. 1, 5, 7, 8, 9, 10, 18, 21, 22, 23, 26, 27 şi 28;

c)cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 2, 3, 4, 6, 13, 16, 17, 20, 24 şi 25;

d)cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele prevăzute la pct. 15;

e)cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, cele prevăzute la pct. 14.

(2)Sancţiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate şi persoanei juridice, după caz.

 

Art. 5 

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora, conform competenţelor care le revin potrivit legii.

 

Art. 6 

(1)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 4, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

(2)Contravenţiilor prevăzute la art. 3 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art. 7 

(1)În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, a societăţilor specializate de pază şi protecţie şi a celor care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, licenţiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum şi a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, trebuie să fie potrivit cerinţelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

(2)Licenţele de funcţionare, avizul inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti pentru conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie/societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei, atestatele profesionale prevăzute la art. 41 din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi avizele pentru proiectele sistemelor de alarmare, acordate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, rămân valabile dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

 

 

Art. 8 

(1)Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 2 alin. (2), care intră în vigoare la data publicării.

(2)Instrucţiunile privind elaborarea analizei de risc la securitate fizică se emit în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a art. 2 alin. (2).

(3)La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice şi a documentelor prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 10 august 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

-****-

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU 

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Gabriel Berca 

p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Nicolae Ivăşchescu, 

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi

 

 

ANEXĂ:

 

 

NORME METODOLOGICE de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

 

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 335 din data de 17 mai 2012

 

 

 

NORME METODOLOGICE din 11 aprilie 2012 de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

 

CAPITOLUL I

 Dispoziţii generale

 

 

 

Art. 1 

(1)Paza obiectivelor, bunurilor, şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace civile se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate. 

(2)Paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace militare se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate. 

(3)Prevederile prezentelor norme metodologice nu se aplică activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora. 

 

Art. 2 

(1)În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege, denumite în continuare unităţi indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori asociere, modul de deţinere a bunurilor ori valorilor, trebuie să adopte măsuri de securitate în formele prevăzute de Lege, completate cu măsuri procedurale. 

(2)Cerinţele minimale de securitate, pe zone funcţionale şi categorii de unităţi, sunt prevăzute în anexa nr. 1. 

(3)Adoptarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică. 

(4)Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani. 

(5)Analiza de risc la securitate fizică trebuie să asigure identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică şi să indice măsurile de protecţie necesare obiectivului analizat. 

 

Art. 3 

(1)Pentru unităţile care îşi desfăşoară activitatea printr-o reţea formată din subunităţi sau puncte de lucru distribuite teritorial, responsabilitatea asigurării măsurilor de securitate în întreaga reţea revine conducerii unităţii centrale. 

(2)Organizarea în comun a pazei se poate efectua, cu avizul poliţiei, în situaţiile în care unităţile funcţionează în acelaşi imobil, perimetru sau spaţiu alăturat, caz în care obligaţia asigurării măsurilor de securitate revine conducătorilor unităţilor care deţin cota de proprietate ori folosinţă majoritară sau administratorului obiectivului, cu consultarea celorlalţi deţinători. 

(3)Pentru asigurarea pazei, ordinii şi siguranţei localurilor publice, hotelurilor, motelurilor, campingurilor, cluburilor, pensiunilor, discotecilor şi altor locuri de distracţie sau de agrement, administratorii acestora au obligaţia de a folosi personal de pază calificat şi atestat, potrivit legii. 

 

 

Art. 4 

(1)Conducătorii unităţilor care operează cu numerar au obligaţia implementării unor măsuri eficiente în scopul asigurării protecţiei personalului şi a valorilor pe timpul manipulării, procesării, depozitării sau transportului şi descurajării săvârşirii infracţiunilor contra patrimoniului, precum şi în scopul acordării sprijinului necesar organelor judiciare în vederea identificării făptuitorilor. 

(2)La obiectivele cu program permanent în care pe timpul nopţii îşi desfăşoară activitatea mai puţin de 3 angajaţi, conducătorii unităţilor au obligaţia executării şi folosirii unui ghişeu special amenajat care să asigure protecţia la atacuri manuale asupra casierului. 

(3)În situaţia unităţilor la care activitatea de procesare, depozitare şi transport de valori este externalizată, obligaţia pentru adoptarea acestor măsuri de securitate revine prestatorului licenţiat al acestor servicii. 

 

Art. 5 

(1)Planul de pază este documentul în baza căruia se organizează paza şi se întocmeşte cu respectarea prevederilor art. 5 din Lege. 

(2)În situaţii excepţionale, pentru asigurarea provizorie a protecţiei unităţii, pe o perioadă de maximum 7 zile pot fi instituite măsuri de pază care nu necesită întocmirea planului de pază şi avizarea acestuia. 

(3)Planul de pază se depune la structura de poliţie organizată la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află obiectivul, denumită în continuare unitate de poliţie competentă teritorial, cu cel puţin 24 de ore înainte de instituirea pazei potrivit contractului de prestări de servicii ori deciziei conducerii, în cazul pazei proprii. 

(4)Actualizarea planului de pază se face numai în situaţia modificării suprafeţei, topografiei obiectivului, a dispozitivului de pază, a regulilor de acces ori la schimbarea prestatorului, prin intermediul unor acte adiţionale. 

 

Art. 6 

În situaţia în care măsurile de securitate a obiectivului, adoptate de conducerea unităţii ca rezultat al analizei de risc la securitatea fizică, prevăd utilizarea numai a mijloacelor mecanofizice şi a sistemelor tehnice de alarmare, monitorizare şi intervenţie, fără a se institui pază cu personal uman, nu se întocmeşte plan de pază. 

 

Art. 7 

În cazul în care are loc schimbarea furnizorului serviciilor de pază sau al serviciilor de monitorizare şi intervenţie, fostul furnizor este obligat, la solicitarea scrisă a beneficiarului, să asigure prestarea serviciilor, contra cost, conform prevederilor contractuale, până ce noul furnizor va realiza instituirea serviciului de pază sau conectarea în întregime a sistemelor tehnice de alarmare ale unităţii, dar nu mai mult de 30 de zile de la data comunicării deciziei de reziliere a contractului. 

 

Art. 8 

(1)Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul de pază şi acordă avizul de specialitate în cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării. 

 

 (2)Avizul de specialitate se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: 

a)planul de pază conţine toate datele şi informaţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) din Lege; 

b)beneficiarul face dovada dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului ce urmează a fi asigurat cu pază; 

c)există un contract de prestări de servicii încheiat cu respectarea prevederilor legale şi în termen de valabilitate cu o societate specializată de pază şi protecţie ce deţine licenţă de funcţionare valabilă, în cazul în care paza se efectuează prin astfel de societăţi; 

d)analiza de risc la securitatea fizică a fost efectuată potrivit prezentelor norme metodologice. 

(3)În situaţia existenţei unui litigiu privind dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului se acordă aviz de specialitate pentru planul de pază depus de beneficiarul care face dovada înscrierii acestor drepturi în registrul de carte funciară şi prezintă documente care atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă. În aceste cazuri, regulile privind accesul în obiectiv se stabilesc de părţile în litigiu, până la soluţionarea acestuia. 

(4)Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt îndeplinite cumulativ condiţiile care au stat la baza acordării, caz în care beneficiarul şi prestatorul aplică măsurile de restabilire a situaţiei legale. 

 

Art. 9 

(1)Planurile de pază a căilor ferate, pădurilor, terenurilor forestiere, fondurilor de vânătoare şi de pescuit, conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere, sistemelor de irigaţii şi a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se adaptează caracteristicilor funcţionale ale acestora. 

(2)Planurile de pază destinate unor obiective care depăşesc limitele unei unităţi administrativ-teritoriale se avizează în comun de unităţile de poliţie competente teritorial, cererea fiind depusă la unitatea pe raza căreia se află suprafaţa cea mai mare a obiectivului. 

 

Art. 10 

(1)Documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază prin forţe şi mijloace civile şi modelele acestora sunt cuprinse în anexa nr. 2. 

(2)Documentele prevăzute la alin. (1) se înregistrează la prestator şi se vizează spre neschimbare de beneficiar, iar după completare prestatorul asigură păstrarea acestora pe o durată de minimum 2 ani. În cazul instituirii pazei proprii, documentele se înregistrează şi se păstrează de către unitate. 

(3)Controlul modului în care sunt consemnate activităţile desfăşurate în documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază revine şefului de obiectiv, în cazul efectuării pazei prin societăţi specializate de pază şi protecţie, sau şefului formaţiunii, pentru paza proprie. 

 

 

 

CAPITOLUL II

 Formele de pază

 

 

SECŢIUNEA 1

 Paza cu efective de jandarmi

 

 

Art. 11 

(1)Achiziţia şi instalarea sistemelor electronice de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor a căror pază şi protecţie se execută cu efective de jandarmi se realizează de către beneficiar, potrivit legii. 

(2)Sistemele electronice de securitate ale obiectivelor păzite cu efective de jandarmi se conectează la dispeceratele de monitorizare ale Jandarmeriei Române. 

 

Art. 12 

(1)Paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se organizează şi se efectuează potrivit planului de pază şi protecţie, întocmit de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu unitatea de jandarmi care asigură efectivele pentru pază şi protecţie, după efectuarea analizei de risc de către o comisie numită de comandantul/şeful unităţii de jandarmi. 

(2)Comisia prevăzută la alin. (1) este formată din ofiţeri specialişti, cu atribuţii în domeniu, din cadrul unităţii care are în administrare obiectivele, bunurile şi valorile sau asigură efectivele destinate pazei şi protecţiei, şi comandanţii/şefii structurilor de pază şi protecţie; la lucrările comisiei participă şi reprezentanţii beneficiarului, cu respectarea prevederilor legale pe linia protecţiei informaţiilor clasificate. 

 

Art. 13 

(1)Formele, modalităţile şi procedeele de pază şi protecţie se stabilesc de către comandantul/şeful unităţii, de comun acord cu conducătorul unităţii beneficiare, în funcţie de executarea recunoaşterii şi a analizei de risc executate la obiectiv. 

(2)Intervenţia cu efective de jandarmi se execută la obiectivele din competenţă, conform planului de intervenţie şi cooperare întocmit de către unitatea de jandarmi competentă teritorial. 

(3)Dispozitivele de protecţie fizică la obiectivele cu activităţi nucleare se stabilesc în conformitate cu normele metodologice prevăzute de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. 

(4)În cazul unităţilor în care paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se asigură în comun cu societăţi specializate de pază şi protecţie sau servicii publice specializate, întocmirea planului de pază şi protecţie se face de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu unitatea de jandarmi şi şefii acestor efective. 

(5)În situaţia în care o instituţie funcţionează în mai multe imobile, paza şi protecţia cu efective de jandarmi se asigură la sediul social al acesteia, iar la celelalte sedii, numai dacă sunt nominalizate într-un act normativ similar celui care a determinat instituirea pazei. 

 

Art. 14 

(1)Controlul efectivelor care asigură paza, protecţia şi intervenţia la obiectivele a căror pază este asigurată cu jandarmi revine Jandarmeriei Române. 

(2)Controlul efectivelor care asigură paza şi protecţia obiectivelor cu activităţi nucleare, în sistem integrat de pază şi protecţie unic condus de forţele de jandarmi, se execută trimestrial de către Jandarmeria Română şi personalul desemnat de beneficiar, conform unui plan comun de control. 

 

Art. 15 

La încheierea contractelor de prestări de servicii cu unităţile Jandarmeriei Române pentru paza şi protecţia obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter special, beneficiarii serviciilor de pază şi protecţie prevăzuţi la art. 6 alin. (1) din Lege au obligaţia de a prezenta documentele solicitate de către unitatea de jandarmi necesare instituirii pazei. 

 

Art. 16 

(1)Personalul beneficiarului care însoţeşte transportul de bunuri şi valori asigurat prin efective de jandarmi, inclusiv conducătorul auto, se include în compunerea echipajului şi se subordonează şefului echipajului. 

(2)Transporturile de materii explozive, radioactive sau nucleare pot staţiona numai în afara localităţilor, în parcări ori în alte locuri special amenajate, cu înştiinţarea prealabilă a unităţii de jandarmi şi a unităţii competente teritorial a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. 

 

 

SECŢIUNEA 2

Paza cu personal din poliţia locală sau din serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean

 

 

Art. 17 

(1)Paza bunurilor şi a valorilor deţinute de autorităţile sau instituţiile publice locale ori judeţene se poate asigura şi cu personal contractual angajat al poliţiei locale sau al direcţiilor şi serviciilor judeţene de pază, cu respectarea prevederilor legale referitoare la angajarea, calificarea şi atestarea acestor categorii de personal, precum şi la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ori la instituirea documentelor specifice. 

(2)Controlul respectării prevederilor legale în acest domeniu de activitate se realizează de către primar, reprezentanţii acestuia sau de conducerea poliţiei locale ori, după caz, de către conducerea serviciilor publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean. 

(3)Poliţia locală sau serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean asigură servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor ori a transporturilor de valori la obiectivele, bunurile şi valorile stabilite prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv a consiliului judeţean. 

 

Art. 18 

Conducerea unităţii beneficiare a serviciilor de pază prin intermediul poliţiei locale sau serviciilor publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean are obligaţia de a notifica unitatea de poliţie competentă teritorial cu privire la instituirea sau renunţarea la această formă de pază. 

 

 

SECŢIUNEA 3

 Paza proprie

 

 

Art. 19 

Paza proprie a obiectivelor, bunurilor sau valorilor aflate în patrimoniul unităţilor se organizează şi se execută cu personal de pază calificat şi atestat potrivit legii, aflat în raporturi de muncă sau de serviciu cu respectiva unitate. 

 

Art. 20 

(1)Angajatorul are obligaţia de a echipa personalul de pază cu uniformă, echipament de protecţie, însemne distinctive şi ecuson de identificare, precum şi de a asigura portul acestora în timpul executării serviciului. 

(2)Personalul de pază are obligaţia ca pe timpul executării serviciului să poarte uniforma de serviciu, echipamentul de protecţie, însemnele distinctive şi ecusonul de identificare. 

(3)Descrierea uniformei de serviciu, echipamentului de protecţie, însemnelor distinctive şi a ecusonului de identificare constituie anexă la planul de pază. 

(4)Uniforma de serviciu, echipamentul de protecţie şi însemnele distinctive se stabilesc de fiecare conducător de unitate, cu respectarea prevederilor prevăzute în anexa nr. 3. 

(5)Nu se pot adopta însemne, uniforme, legitimaţii, accesorii de echipament sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale autorităţilor publice ale organismelor internaţionale la care România este parte. 

 

 

SECŢIUNEA 4

 Paza în mediul rural

 

 

Art. 21 

(1)Prin paza în mediul rural se asigură paza bunurilor aflate în domeniul public sau privat al unităţii administrative, precum şi a celor aparţinând cetăţenilor acesteia. 

(2)Serviciu] de pază se realizează prin instituirea unor posturi fixe şi/sau patrule mobile pe raza administrativ-teritorială a comunei, cu personal de pază propriu al primăriei, calificat şi atestat, cu personal al poliţiei locale sau agenţi din cadrul societăţilor specializate de pază şi protecţie. 

 

Art. 22 

(1)Planul de pază al comunei cuprinde următoarele capitole: teritoriul, populaţia, căile de acces, obiectivele de interes local, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare ale acestora, echipamentele de supraveghere video a căilor de acces, dispozitivul de pază prevăzut, echipamente de supraveghere video, consemnul general şi particular, dotarea cu uniformă, însemne distinctive, mijloace de comunicaţii şi autoapărare. Acesta se întocmeşte anterior instituirii formei de pază şi se actualizează în funcţie de modificările survenite. 

(2)Prin dispozitivul de pază se stabileşte numărul de posturi fixe şi itinerarele de patrulare, perioada în care acestea funcţionează şi efectivele necesare. 

(3)În situaţia în care paza se asigură cu personal al poliţiei locale, planul de pază se întocmeşte de către şeful acestei structuri, cu sprijinul de specialitate al unităţii de poliţie competente teritorial, şi se aprobă de primar. 

(4)Pentru executarea şi evidenţierea serviciului de pază în mediul rural se instituie şi se utilizează documentele specifice prevăzute în anexa nr. 2. 

 

 

SECŢIUNEA 5

 Paza şi protecţia prin societăţi specializate de pază şi protecţie

 

 

Art. 23 

Societăţile specializate de pază şi protecţie sunt societăţi comerciale care au înscris ca obiect principal de activitate codul CAEN 8010, un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi care au dobândit dreptul de a presta serviciile prevăzute de Lege, conform licenţei acordate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii. 

 

Art. 24 

În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei societăţi specializate de pază şi protecţie se înţelege administratorul societăţii comerciale, preşedintele consiliului de administraţie sau directorul general ori executiv cu atribuţii în coordonarea operativă a personalului de pază. 

 

Art. 25 

 (1)În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de pază şi protecţie, reprezentantul legal al societăţii trebuie să depună la inspectoratul de poliţie judeţean competent sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe bază de opis, următoarele documente: 

a)cererea de acordare a licenţei de funcţionare, datată şi înregistrată la societate; 

b)regulamentul de organizare şi funcţionare, întocmit cu respectarea modelului pus la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei Române, adaptat specificului societăţii; 

c)lista prevăzută la art. 20 alin. (3) lit. b) din Lege; 

d)copie certificată de pe dovada eliberată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, referitoare la înregistrarea denumirii societăţii şi a însemnelor distinctive; 

e)copie certificată de pe notificarea prin care se încunoştinţează consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti despre faptul că societatea are sediul social în zona de responsabilitate a acestora; 

f)certificatul de înregistrare şi certificatul constatator, eliberate de oficiul registrului comerţului cu toate menţiunile înscrise şi/referitoare la situaţia societăţii comerciale; 

g)documente privind dovada existenţei sediului înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat; 

h)copii certificate de pe atestatele profesionale pentru persoanele care urmează să execute activităţi de pază şi protecţie, în situaţia în care societatea are angajate astfel de persoane; 

i)documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 20 alin. (10) din Lege de către conducătorul societăţii; 

j)dovada achitării taxei pentru obţinerea licenţei de funcţionare prevăzute la art. 20 alin. (3) lit. e) din Lege. 

 (2)Documentele prevăzute la alin. (1) lit. i), necesare acordării avizului prevăzut la art. 20 alin. (9) din Lege, sunt următoarele: 

a)copii certificate de pe actul de identitate sau alte documente ce fac dovada cetăţeniei şi a vârstei; 

b)certificatul de cazier judiciar în termen de valabilitate; 

c)curriculum vitae elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.021/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae; 

d)copie a certificatului de competenţe pentru ocupaţia "manager de securitate" sau a diplomei de licenţă - profilul ştiinţe juridice. 

(3)Documentele prevăzute la alin. (1) şi (2), depuse în copie certificată, se prezintă însoţite de documentele originale, care după confruntare se restituie reprezentantului legal. 

(4)Persoanele juridice străine care solicită obţinerea licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de pază şi protecţie trebuie să depună documente similare celor prevăzute la alin. (1)-(3), traduse şi legalizate. 

 

Art. 26 

(1)După depunerea tuturor documentelor prevăzute la art. 25, unitatea de poliţie competentă verifică existenţa avizului prealabil al Serviciului Român de Informaţii, îndeplinirea condiţiilor referitoare la buna conduită cetăţenească a conducătorului societăţii, existenţa sediului înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi întocmeşte un raport cu propuneri corespunzătoare, pe care îl înaintează, împreună cu întreaga documentaţie, Inspectoratului General al Poliţiei Române. 

(2)Avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii se eliberează la cererea inspectoratelor de poliţie judeţene, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în cursul procedurii de verificare a îndeplinirii condiţiilor de acordare a licenţei. Neacordarea avizului de către Serviciul Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentată pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României. 

(3)În vederea verificării îndeplinirii condiţiei referitoare la buna conduită cetăţenească, organele de poliţie competente efectuează investigaţii şi verificări la domiciliu sau reşedinţă, locurile de muncă anterioare, precum şi în evidenţele poliţiei sau ale altor instituţii. Prin buna conduită cetăţenească se înţelege comportamentul conform normelor de convieţuire socială, care nu aduce atingere valorilor sociale ocrotite de lege şi care nu lezează drepturile şi interesele celorlalţi membri ai comunităţii cu care un anumit individ interacţionează la un moment dat. 

 

Art. 27 

(1)Avizul prevăzut la art. 20 alin. (9) din Lege se acordă în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile prevăzute de Lege, numai împreună cu licenţa de funcţionare prevăzută la art. 20 alin. (2) din Lege sau ulterior obţinerii acesteia. Avizul îşi încetează valabilitatea în momentul pierderii calităţii de conducător al societăţii specializate de pază şi protecţie sau neîndeplinirii oricăreia dintre condiţiile care au stat la baza acordării acestuia. 

(2)Licenţa prevăzută la art. 20 alin. (2) din Lege se acordă în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile prevăzute de Lege, are valabilitate de 3 ani de la data emiterii şi poate fi reînnoită la fiecare 3 ani, numai în intervalul de valabilitate. 

(3)Societăţile comerciale care au deţinut licenţă şi nu au obţinut reînnoirea acesteia pot solicita eliberarea unei noi licenţe urmând procedura de licenţiere iniţială, făcând dovada că nu mai activează în domeniu şi că îndeplinesc condiţiile de licenţiere. 

(4)După eliberarea licenţei de funcţionare, Inspectoratul General al Poliţiei Române înscrie datele de identificare şi contact ale societăţii comerciale în evidenţa informatizată constituită potrivit art. 62 alin. (7) din Lege, denumită în continuare Registrul naţional al societăţilor licenţiate, accesibil publicului pe pagina web a Poliţiei Române. 

 

Art. 28 

(1)Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor specializate de pază şi protecţie se solicită cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate. 

 (2)În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, reprezentantul legal al societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia depunerii în termenul prevăzut de alin. (1) la inspectoratul de poliţie judeţean sau, după caz, la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor documente: 

a)cererea de reînnoire; 

b)licenţa în original; 

c)certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerţului cu situaţia la zi a societăţii comerciale, în formă extinsă; 

d)certificatul de cazier judiciar al conducătorului societăţii, aflat în termen de valabilitate; 

e)certificatul de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci eliberat societăţii pentru clasele corespondente activităţilor licenţiate, aflat în perioada de valabilitate; 

f)declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele în derulare, personalul angajat şi atestat şi dotarea tehnico-materială a societăţii, conform modelului postat pe site-ul poliţiei. 

 

Art. 29 

Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea licenţei dacă societatea îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: 

a)are ca obiect principal de activitate pază şi protecţie şi se află în funcţiune; 

b)funcţionează la sediile declarate şi înregistrate; 

c)conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie este avizat şi îndeplineşte în continuare condiţiile prevăzute în art. 20 alin. (10) din Lege; 

d)deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea desfăşurării activităţii pentru care a fost licenţiată; 

e)personalul de pază angajat este calificat şi atestat profesional, cu excepţia celui angajat în condiţiile art. 41 alin. (2); 

f)este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii licenţei; 

g)se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii; 

h)conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de poliţie competente documentele, datele şi informaţiile solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege sau de prezentele norme metodologice; 

i)personalul de pază nu a fost implicat în fapte repetate de furt din unităţile asigurate cu pază de către societatea specializată de pază şi protecţie. Reprezintă fapte repetate săvârşirea a cel puţin două infracţiuni de furt cu complicitatea personalului de pază. 

 

Art. 30 

Societăţile specializate de pază şi protecţie pot presta serviciile licenţiate dacă conducătorul societăţii deţine avizul poliţiei, iar personalul folosit este calificat şi atestat profesional pentru activităţile respective. 

 

Art. 31 

(1)Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a asigura desfăşurarea activităţii societăţilor specializate de pază şi protecţie în sediile principale sau secundare, înregistrate la oficiul registrului comerţului şi notificate organelor de poliţie competente teritorial. 

(2)Conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia de a comunica în termen de 15 zile inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căruia/căreia aceasta îşi are sediul social, orice modificare privind schimbarea adresei sediilor principale sau secundare, a datelor de contact sau a altor date legate de organizarea şi funcţionarea societăţii. 

(3)Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societăţii are obligaţia să informeze, în scris, inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti despre activităţile desfăşurate, conform modelului publicat pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române. Pentru punctele de lucru, informarea se depune la inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia s-au desfăşurat activităţile respective. 

 

Art. 32 

Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a înfiinţa un registru special, după modelul prevăzut în anexa nr. 2j), în care consemnează în ordine cronologică contractele de prestări de servicii, în termen de 5 zile de la data încheierii acestora. 

 

Art. 33 

(1)Pentru verificarea modului de efectuare a serviciului de către personalul de pază, conducătorul societăţii trebuie să asigure controlul acestora prin personal anume desemnat. 

(2)Paza obiectivului asigurat cu un dispozitiv format din mai mult de 5 posturi de pază este coordonată de către un şef de tură pe schimb, care efectuează instruirea şi repartizarea în posturi a personalului de pază, preluând atribuţiile unui post de pază în caz de nevoie. 

(3)Pentru fiecare obiectiv asigurat cu pază şi protecţie printr-o societate specializată, conducătorul societăţii specializate trebuie să desemneze un şef de obiectiv care să asigure relaţionarea permanentă cu beneficiarul serviciilor de pază şi să dispună măsuri de eficientizare a serviciului prestat, precum şi controlul personalului din subordine. 

(4)Verificarea modului de efectuare a serviciului de pază se realizează zilnic, cel puţin o dată pe schimb, de către personalul cu atribuţii de control anume desemnat, consemnându-se despre aceasta în registrul de control. 

(5)Şeful de tură sau de obiectiv, după caz, execută instruirea agenţilor de pază cu prevederile consemnelor generale şi particulare şi răspunde de modul de executare a serviciului de către aceştia. 

 

Art. 34 

(1)În vederea evidenţierii executării serviciului de pază, conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia de a asigura documentele necesare specifice prevăzute în anexa nr. 2, iar şeful de obiectiv, de a verifica completarea corespunzătoare a acestora. 

(2)Toate evenimentele produse în obiectivele asigurate de societatea specializată de pază şi protecţie se înregistrează şi se analizează lunar de conducerea societăţii. 

 

Art. 35 

(1)Planul de protecţie reprezintă documentul operativ, avizat de poliţie, în baza căruia se desfăşoară activităţile specifice de gardă de corp. 

(2)Planul de protecţie se întocmeşte de conducerea societăţii specializate de pază şi protecţie cu consultarea beneficiarului şi se depune, spre avizare, la inspectoratul de poliţie judeţean sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia are domiciliul sau reşedinţa persoana căreia i se asigură protecţie, cu 5 zile înainte de începerea activităţii contractate. 

(3)Prin planul de protecţie se stabilesc în principal datele de identificare ale persoanei căreia i se asigură protecţia, date privind ameninţările posibile şi necesitatea protecţiei, dispozitivul de protecţie, limitele traseelor de deplasare, mijloacele de transport folosite, personalul abilitat care execută activităţile de protecţie, consemnul general şi particular al personalului gardă de corp, modul de acţiune în diferite situaţii, legătura şi cooperarea cu autorităţile cu atribuţii în domeniu. 

 

Art. 36 

(1)Copia procesului-verbal prin care se constată şi se sancţionează nerespectarea prevederilor art. 24, 40, art. 411 alin. (2) şi art. 42 din Lege se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială se află sediul social al societăţii specializate de pază şi protecţie. 

(2)Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa sancţiunilor contravenţionale care atrag suspendarea, pe o perioadă de la o lună la 3 luni, a dreptului societăţii sancţionate de a încheia noi contracte şi de a angaja personal şi au obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire la îndeplinirea condiţiilor de suspendare prevăzute de lege. 

(3)Suspendarea dreptului de a încheia noi contracte şi de a angaja personal pentru executarea acestora se dispune prin dispoziţie a şefului inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, a directorului general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe raza căruia/căreia persoana juridică îşi are sediul social, pe baza unui referat motivat în care sunt menţionate faptele constatate şi prevederile legale încălcate, precum şi durata de suspendare propusă, în funcţie de gravitatea faptelor comise. 

(4)După dispunerea măsurii, aceasta se comunică societăţii în cauză, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Serviciului Român de Informaţii şi Inspectoratului Teritorial de Muncă, precizându-se în mod clar durata suspendării, data de la care intervine măsura, precum şi obligaţiile ce revin conducătorului societăţii în această perioadă. 

(5)Măsura suspendării se publică pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române. 

 

Art. 37 

(1)Anularea licenţei de funcţionare a societăţii specializate de pază şi protecţie, în cazurile prevăzute la art. 62 alin. (1) din Lege sau ca urmare a retragerii avizului prealabil al Serviciului Român de Informaţii, se dispune de către Inspectoratul General al Poliţiei Române sau, după caz, de către instanţa de judecată. 

(2)Inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz, sesizat/sesizată de săvârşirea uneia dintre faptele care atrag anularea licenţei, în termen de 15 zile de la sesizare, efectuează cercetări şi stabileşte împrejurările comiterii faptei. 

(3)Actul de constatare a situaţiei care atrage anularea licenţei, documentele care au stat la baza constatării, originalul licenţei de funcţionare şi raportul unităţii de poliţie privind propunerea de anulare a licenţei se înaintează Inspectoratului General al Poliţiei Române, care se pronunţă în termen de 10 zile de la data sesizării. 

(4)În cazurile prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. c) şi d) din Lege, anularea licenţei se dispune după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare a făptuitorului. 

(5)Măsura anulării licenţei se comunică societăţii specializate de pază şi protecţie în cauză, inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti care a făcut propunerea, Serviciului Român de Informaţii, precum şi oficiului registrului comerţului pe raza căruia funcţionează societatea, pentru înscrierea menţiunii. 

(6)Măsura anulării licenţei de funcţionare poate fi atacată în justiţie, potrivit legii, de către societatea sancţionată, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti societatea specializată de pază şi protecţie beneficiază de toate drepturile privind încheierea de contracte de servicii şi angajarea de personal. 

(7)Măsura anulării licenţei de funcţionare a societăţii specializate de pază şi protecţie se publică pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române. 

 

Art. 38 

(1)La cererea conducătorului societăţii specializate, precum şi în situaţia în care licenţa nu este reînnoită, Inspectoratul General al Poliţiei Române actualizează în mod corespunzător informaţiile din Registrul naţional al societăţilor licenţiate. 

(2)Cererea prevăzută la alin. (1) se depune la inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia societatea specializată de pază şi protecţie îşi are sediul social sau la Inspectoratul General al Poliţiei Române, împreună cu originalul licenţei. 

 

Art. 39 

În situaţia pierderii, distrugerii sau furtului licenţei de funcţionare, organele de poliţie eliberează, la cerere, un duplicat al acesteia. 

 

Art. 40 

Modelul licenţei de funcţionare este prevăzut în anexa nr. 4. 

 

 

CAPITOLUL III

 Selecţia, atestarea, angajarea, pregătirea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp

 

SECŢIUNEA 1

 Selecţia, atestarea şi angajarea personalului de pază şi gardă de corp

 

Art. 41 

(1)Conducătorii unităţilor şi conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia încadrării personalului cu atribuţii de pază sau gardă de corp doar din rândul persoanelor care îndeplinesc condiţiile privind pregătirea profesională şi atestarea, prevăzute la art. 41 alin. (1) din Lege, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 40 alin. (3) din Lege. 

(2)În vederea angajării în condiţiile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Lege, persoanele care îndeplinesc condiţiile legale dau o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că nu au mai fost angajate ca personal de pază sau gardă de corp. 

(3)Pentru obţinerea avizului Serviciului Român de Informaţii, unităţile prevăzute la art. 40 alin. (2) din Lege înaintează acestei instituţii adresa de solicitare a avizului însoţită de copia certificată a documentelor de identitate pentru fiecare persoană angajată în vederea executării serviciului de pază. Neacordarea avizului de către Serviciul Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentată pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României. 

 

Art. 42 

Verificarea cunoaşterii limbii române de către cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European se face de către angajator pe baza unui interviu şi a unei probe scrise. 

 

Art. 43 

Certificatul de competenţe profesionale prevăzut la art. 41 alin. (5) din Lege se obţine la cerere şi este eliberat de centrele de evaluare a competenţelor profesionale autorizate conform legii şi cuprinde întreaga arie ocupaţională. 

 

Art. 44 

(1)Ocupaţia de bază în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor şi gardă de corp este "agent de securitate" şi se dobândeşte prin absolvirea cursului de calificare de bază "agent de securitate" şi promovarea examenului în acest sens. 

(2)Poliţiştii care fac parte din comisiile de examinare constituite potrivit dispoziţiilor art. 411 din Lege sunt selectaţi din rândul celor cu experienţă de minimum 2 ani în domeniul sistemelor de securitate. 

(3)Tematica programelor de formare profesională de bază şi perfecţionare este prevăzută în anexa nr. 5. 

(4)Pentru a îmbunătăţi cunoştinţele acumulate anterior, angajatorii sunt obligaţi să asigure pregătirea continuă a personalului de execuţie până la şeful de tură inclusiv, în limita a cel puţin 20 de ore anual, prin furnizori de formare profesională autorizaţi, în baza tematicii-cadru stabilite anual de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. Răspunderea pentru desfăşurarea pregătirii continue revine conducătorului societăţii sau, după caz, responsabilului cu pregătirea din cadrul societăţii. 

(5)Personalul de pază care a absolvit până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice cursul de calificare pentru ocupaţia de agent pază şi ordine - cod nomenclator 5169.1.1 este asimilat absolvenţilor cursului de calificare profesională de bază. 

 

Art. 45 

Pentru ocupaţiile agent control acces, agent de securitate incinte, agent gardă de corp, agent de intervenţie pază şi ordine şi agent transport valori se organizează cursuri de specializare, la care pot participa doar absolvenţii cursului de calificare de bază. 

 

Art. 46 

(1)Copia procesului-verbal prin care se constată contravenţia prevăzută la art. 60 lit. e) din Lege, pentru încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obligaţiilor şi atribuţiilor prevăzute la art. 48-50 din Lege, se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana sancţionată. 

(2)Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa sancţiunilor contravenţionale care impun retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp şi au obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire la îndeplinirea condiţiilor de retragere a atestatului prevăzute de lege. 

 (3)Retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp se dispune de către conducerea inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana sancţionată, după caz, pe baza: 

a)actului prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru o infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu intenţie; 

b)procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale neatacat cu plângere în termenul legal sau, după caz, a hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care s-a soluţionat plângerea împotriva procesului-verbal; 

c)documentelor ce atestă pierderea aptitudinilor fizice sau de declarare a iresponsabilităţii. 

(4)Măsura retragerii atestatului se înscrie în baza de date informatizată şi este comunicată în termen de 10 zile unităţii angajatoare, persoanei în cauză şi emitentului atestatului. 

 

Art. 47 

Certificatul de absolvire pentru ocupaţia "manager de securitate" se eliberează de către furnizorii de formare profesională autorizaţi potrivit legii, după absolvirea cursurilor de specializare organizate pe baza unei tematici-cadru stabilite de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. 

 

Art. 48 

În situaţia pierderii, distrugerii sau furtului atestatului, organele de poliţie eliberează, la cerere, un duplicat al acestuia. 

 

Art. 49 

Modelul atestatului profesional este prevăzut în anexa nr. 6A. 

 

 

SECŢIUNEA 2

Dotarea şi folosirea însemnelor şi a mijloacelor de apărare

 

 

Art. 50 

(1)Angajatorii au obligaţia dotării personalului de pază şi gardă de corp cu ecusoane de identificare, potrivit art. 43 din Lege. 

(2)Cu excepţia situaţiei în care personalul de pază şi gardă de corp nu deţine atestat profesional, fiind angajat în condiţiile art. 41 alin. (2), în ecusonul de identificare se menţionează seria şi numărul atestatului profesional. 

(3)Ecusonul se poartă în partea stângă superioară a uniformei, la vedere, asigurând vizibilitatea datelor de identificare. 

(4)Modelul ecusonului de identificare este prevăzut în anexa nr. 6B. 

 

Art. 51 

Mijloacele din dotare pot fi folosite, în condiţiile legii, în caz de legitimă apărare sau stare de necesitate, precum şi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, a avutului public şi privat şi oprirea acţiunilor violente ale elementelor turbulente. 

 

Art. 52 

(1)Personalul de pază şi gardă de corp, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi dotat cu arme de foc, în condiţiile legii, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, spray iritant-lacrimogen, dispozitive cu electroşocuri omologate şi certificate de instituţii abilitate, precum şi mijloace de comunicaţii. 

(2)Pentru asigurarea pazei şi securităţii obiectivelor păzite, personalul de pază poate fi dotat cu animale de serviciu, respectiv cai şi câini, special dresaţi şi antrenaţi, conform prevederilor planului de pază şi/sau regulamentului de organizare şi funcţionare al societăţii specializate de pază şi protecţie. 

(3)Este interzisă dotarea personalului de pază sau gardă de corp ori folosirea de către acesta a cagulelor, măştilor pentru acoperirea feţei sau a cătuşelor metalice. 

(4)Sunt interzise montarea sau folosirea de mijloace de semnalizare luminoasă ori acustică, precum şi inscripţionarea, contrar prevederilor legale, a autovehiculelor utilizate de personalul societăţilor specializate de pază şi protecţie. 

 

Art. 53 

(1)Bastoanele din cauciuc sau tip tomfe pot fi folosite atunci când procedeele de luptă corp la corp nu au dat rezultatele scontate ori mijloacele de atac ale agresorilor nu pot fi anihilate în alt mod. 

(2)Sunt interzise dotarea personalului de pază şi gardă de corp, precum şi folosirea de către acesta a bastoanelor confecţionate din alte materiale decât cauciucul. 

 

Art. 54 

Pentru împiedicarea şi oprirea acţiunii persoanelor agresive care atacă personalul de pază şi gardă de corp sau alte persoane pot fi folosite spray-urile lacrimogene de mică capacitate, de maximum 100 ml. 

 

 

CAPITOLUL IV

 Paza transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter special

 

 

Art. 55 

(1)Transportul bunurilor şi valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, bijuterii, metale şi pietre preţioase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate. 

 (2)Prin mijloace de transport anume destinate se înţelege: 

a)autovehicule blindate şi semiblindate care, prin construcţie, dotare şi exploatare, au rolul de a asigura rezistenţa la acţiunea armelor de foc pentru protecţia personalului însoţitor şi rezistenţa la efracţie a compartimentului de valori; 

b)autovehicule special amenajate având compartimentul de valori rezistent la efracţie, fixat de caroserie şi prevăzut cu încuietori acţionate din panoul de control al conducătorului auto. 

 

Art. 56 

(1)Autovehiculele blindate sunt autovehicule care au protecţie prin blindaj pentru compartimentele destinate personalului şi valorilor. Aceste autospeciale trebuie atestate de un certificat în care se menţionează clasele de rezistenţă la acţiunea armelor de foc, având cel puţin FB3 pentru blindaj, respectiv BR3 pentru geamuri, iar clasa de rezistenţă la efracţie a compartimentului de valori de cel puţin nivel 3, conform standardelor europene aplicabile. 

(2)Autovehiculele semiblindate au protecţie prin blindaj pentru compartimentele destinate personalului, având clasele de rezistenţă sub clasele prevăzute la alin. (1), atestate de un certificat. 

(3)Compartimentul de valori al autovehiculelor blindate şi semiblindate este prevăzut cu o singură uşă, care este asigurată cu închidere centralizată a maşinii şi cu două încuietori mecanice sigure. 

(4)Certificarea elementelor folosite la blindajul autovehiculelor prevăzute la alin. (1) se realizează de un organism abilitat în acest sens. 

 

Art. 57 

 (1)Derularea transporturilor bunurilor şi valorilor se realizează cu respectarea următoarelor cerinţe minime: 

a)transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare de peste 500.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate şi se realizează, după caz, cu jandarmi sau agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc letale, în condiţiile legii; 

b)transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 100.000 şi 500.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate sau semiblindate şi se realizează, după caz, cu jandarmi ori agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc letale, în condiţiile legii; 

c)transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 10.000 şi 100.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate, semiblindate sau special amenajate, însoţite cu personal de pază propriu calificat şi atestat ori agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc, în condiţiile legii. 

(2)Pentru bunurile şi valorile în cuantum de sub 10.000 euro sau echivalentul în lei nu este obligatorie organizarea transportului de valori, în condiţiile legii. 

(3)Pentru acoperirea riscurilor la pierdere, furt sau distrugere a valorilor transportate, transportatorul ori beneficiarul contractului de transport, potrivit înţelegerii dintre părţi, trebuie să deţină poliţă de asigurare valabilă în raport cu bunurile sau valorile transportate. 

 

Art. 58 

(1)Planul de pază al transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi al transporturilor cu caracter special cuprinde în anexa traseele şi adresele sediilor la/de la care se predau/preiau bunurile sau valorile monetare. 

(2)În cazul în care adresele sediilor prevăzute la alin. (1) suferă modificări ori se adaugă puncte de colectare/remitere, actualizarea planului se face prin depunerea anexelor refăcute la unitatea de poliţie care a avizat planul de pază. 

(3)Modificările prevăzute la alin. (2) se notifică unităţii de poliţie care a avizat planul de pază al transportului, înainte să devină operabile. 

 

Art. 59 

(1)Planul de pază al transportului cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (2) din Lege şi se depune la unitatea teritorială de poliţie, cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii activităţii de transport. 

(2)Actualizarea planului de pază al transportului se face numai în situaţia modificării dispozitivului de pază sau a regulilor de efectuare a pazei, precum şi în cazul schimbării prestatorului ori a autovehiculelor prevăzute în planul de pază. 

 

Art. 60 

(1)Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul de pază al transporturilor şi acordă avizul de specialitate în cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării. 

(2)Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării. 

 

Art. 61 

(1)În vederea asigurării securităţii personalului şi a valorilor transportate, autovehiculele blindate şi semiblindate se echipează cu dispozitive tehnice de pază, localizare şi supraveghere, precum şi sisteme de alarmare şi de comunicaţii care să asigure legătura cu dispeceratul de monitorizare şi alertarea poliţiei sau jandarmeriei, după caz. 

(2)Autovehiculele special amenajate se dotează cu dispozitive tehnice de pază şi alarmare pe compartimentul de valori, precum şi cu mijloace de comunicaţii, iar sistemul de alarmă se conectează la un centru de monitorizare şi intervenţie avizat de poliţie. 

(3)Prin monitorizare se înţelege posibilitatea tehnică de stabilire, în orice moment, a poziţiei autospecialei şi a direcţiei de deplasare şi de semnalare a stării de pericol în caz de necesitate, precum şi de înregistrare a parametrilor vectorilor de deplasare. 

(4)Monitorizarea şi localizarea autovehiculelor de transport blindate şi semiblindate se fac prin dispecerat cu operator care deserveşte o platformă tehnică special destinată. 

 

Art. 62 

Pentru protecţia bancnotelor transportate pot fi folosite soluţii alternative care asigură posibilitatea de neutralizare a acestora în caz de efracţie sau la deschidere neautorizată şi descurajarea agresării personalului însoţitor. 

 

Art. 63 

(1)Personalul care asigură paza transportului de valori se dotează cu arme de foc şi, după caz, cu bastoane din cauciuc sau tip tomfe, spray-uri iritant-lacrimogene, precum şi mijloace de protecţie individuală. 

(2)Mijloacele din dotarea efectivă se stabilesc în funcţie de bunurile şi valorile transportate, prin planul de pază. 

(3)Membrii echipajului unui vehicul care nu este blindat, dar care este amenajat şi utilizat pentru transportul bancnotelor, bijuteriilor sau metalelor preţioase se dotează cu mijloace de protecţie individuală, de autoapărare şi intervenţie. 

 

Art. 64 

În cazul transporturilor produselor cu caracter special efectuate cu 3 sau mai multe autovehicule de transport, precum şi în cazul transporturilor de materii nucleare ori radioactive, unităţile de jandarmi pun la dispoziţie, contra cost, autovehicule inscripţionate şi dotate cu mijloace de semnalizare acustică şi luminoasă. 

 

Art. 65 

(1)Vagoanele care transportă produse cu caracter special se dotează cu dispozitive tehnice de pază şi alarmare conectate la vagonul corp de gardă. 

(2)Vagonul corp de gardă trebuie să asigure condiţii de siguranţă şi dotare pentru odihnă, igienă, încălzire, iluminare, servirea mesei, depozitarea armamentului, muniţiei şi mijloacelor de protecţie şi intervenţie. 

(3)Navele de transport al produselor cu caracter special şi cele destinate transportului efectivelor de jandarmi se prevăd cu sisteme de localizare, echipamente de navigaţie pe timp de noapte cu radar, sondă cu ultrasunete, dispozitive optice în infraroşu, dispozitive acustice de semnalizare. 

(4)Navele destinate transportului efectivelor de jandarmi trebuie să asigure viteze de deplasare mai mari decât cele ale eşalonului de transport. 

 

Art. 66 

 (1)Transportul valorilor monetare aparţinând unităţilor se poate efectua fără utilizarea mijloacelor de transport, în mod excepţional, numai pentru valorile prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. c), atunci când nu este posibilă realizarea acestuia cu mijloacele de transport prevăzute de lege, în următoarele cazuri: 

a)valorile monetare sunt transferate în acelaşi imobil sau complex comercial; 

b)locurile de depozitare sau distribuire sunt situate la o distanţă de până la 300 metri. 

(2)Pentru efectuarea transportului valorilor în condiţiile prevăzute la alin. (1) se asigură protecţia persoanei cu personal de pază dotat cu mijloace de protecţie şi autoapărare sau folosirea genţilor securizate de transport certificate, prevăzute cu sisteme de neutralizare a bancnotelor. 

(3)Pentru protecţia factorilor poştali aflaţi în serviciul de distribuire a unor sume de bani, conducerea companiei are obligaţia să asigure dotarea necesară care să prevină sustragerea bancnotelor deţinute, prin sistemele prevăzute la alin. (2) sau alte măsuri similare pentru descurajarea agresiunilor asupra personalului de serviciu. 

 

 

CAPITOLUL V

 Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

 

SECŢIUNEA 1

 Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

 

 

Art. 67 

(1)Asocierea măsurilor şi a mijloacelor de siguranţă prin introducerea mijloacelor mecanofizice de protecţie şi a sistemelor de detecţie, supraveghere şi alarmare se face în baza analizei de risc la efracţie, elaborată în condiţiile art. 2. 

(2)Deţinătorul sistemelor de supraveghere are obligaţia afişării în unitate a unor semne de avertizare cu privire la existenţa acestora. 

(3)Conducătorii unităţilor au obligaţia folosirii mijloacelor de protecţie mecanofizică şi a echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform standardelor europene sau naţionale în vigoare de către organisme acreditate din ţară ori din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European. 

(4)Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit închis are obligaţia punerii la dispoziţia organelor judiciare, la solicitarea scrisă a acestora, a înregistrărilor video şi/sau audio în care este surprinsă săvârşirea unor fapte de natură penală. 

 

Art. 68 

 (1)Sunt supuse avizării poliţiei proiectele sistemelor de alarmare destinate următoarelor categorii de obiective: 

a)unităţi de interes strategic şi obiective aparţinând infrastructurilor critice; 

b)unităţi sau instituţii de interes public; 

c)instituţii de creditare, unităţi poştale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unităţi profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase; 

d)magazine de arme şi muniţii; 

e)staţii de comercializare a carburanţilor/combustibililor; 

f)săli de exploatare a jocurilor de noroc; 

g)centre de procesare; 

h)casierii furnizori şi servicii de utilităţi; 

i)obiective industriale; 

j)depozite; 

k)instalaţii tehnologice. 

(2)Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se fac cu respectarea normelor tehnice prevăzute în anexa nr. 7. 

 

Art. 69 

(1)Proiectul sistemului de alarmare se depune de către beneficiar spre avizare la inspectoratele judeţene de poliţie ori la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căreia se află obiectivul, înainte de începerea lucrărilor de execuţie. 

 (2)Avizul proiectului se acordă de personalul de specialitate al poliţiei, în termen de 15 zile de la depunere, în următoarele situaţii: 

a)sunt îndeplinite cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1; 

b)componenţa, calitatea şi funcţionalitatea sistemelor asigură detecţia pătrunderii neautorizate, supravegherea şi înregistrarea video, precum şi transmiterea la distanţă a semnalelor tehnice şi de alarmare; 

c)proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea condiţiilor prevăzute în anexa nr. 7. 

 

Art. 70 

(1)Proiectele sistemelor de alarmare se elaborează de personalul tehnic al societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, cu competenţe profesionale specifice, cu respectarea cerinţelor din prezentele norme metodologice şi a normativelor tehnice specifice. 

(2)La întocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat să prevadă doar componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate în conformitate cu standardele naţionale sau europene de profil şi în concordanţă cu gradul de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului protejat. 

(3)Proiectantul sistemului de securitate răspunde pentru respectarea prezentelor norme metodologice în faza de proiect, iar societatea care instalează sistemul de securitate este răspunzătoare de implementarea şi respectarea proiectului de execuţie. 

(4)Orice modificare în faza de instalare a sistemului de securitate se face după consultarea proiectantului sistemului de securitate, iar ulterior punerii în funcţiune a sistemului, după consultarea unui proiectant autorizat. 

 

Art. 71 

(1)Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori înlocuirea de componente, care nu afectează cerinţele iniţiale, se materializează prin actualizarea proiectului cu fişe modificatoare ori prin completarea manuală pe proiectul existent, în cazul unor modificări minore, certificate de proiectant. 

(2)Modificările prevăzute la alin. (1) nu sunt supuse avizului poliţiei. 

(3)Modificarea sistemului prin diminuarea componentelor prevăzute în proiectul avizat de către poliţie se supune unui nou aviz. 

 

Art. 72 

Participarea specialistului poliţiei la punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare se face la cererea beneficiarului, pentru aplicaţiile avizate. 

 

Art. 73 

(1)Elementele de protecţie mecanofizică destinate asigurării securităţii la efracţie a valorilor pot fi folosite dacă acestea deţin documente de certificare a conformităţii cu standardele europene sau naţionale de profil, care să ateste clasa de rezistenţă la efracţie la atac manual ori de rezistenţă la acţiunea armelor de foc. 

(2)Nivelul de rezistenţă al acestor produse se aliniază în funcţie de valorile protejate, conform anexei nr. 1. 

 

 

 

SECŢIUNEA 2

Licenţierea şi funcţionarea societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei. Reînnoirea licenţei

 

 

Art. 74 

Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei sunt societăţi comerciale care au înscris ca obiect de activitate unul sau mai multe dintre următoarele coduri CAEN: 4321, 7112 sau 8020, au un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi au dobândit dreptul de a presta serviciile prevăzute de Lege, conform licenţei acordate de Inspectoratul General al Poliţiei Române. 

 

Art. 75 

În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei unităţi specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei se înţelege administratorul societăţii comerciale, preşedintele consiliului de administraţie, directorul general ori executiv cu atribuţii în domeniul proiectării, instalării sau întreţinerii sistemelor tehnice de securitate. 

 

Art. 76 

 (1)În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei şi/sau servicii privind sistemele de securizare, reprezentantul legal al societăţii depune la inspectoratul de poliţie judeţean competent sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureştii, pe bază de opis, următoarele documente: 

a)documentele prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a), f), g) şi h); 

b)regulamentul de organizare şi funcţionare, care cuprinde: organigrama societăţii comerciale, din care să rezulte organizarea activităţii în domeniul pentru care se cere licenţierea, mijloacele tehnice din dotare şi procedurile de lucru specifice activităţii pentru care se solicită licenţierea sau, atunci când există implementat un sistem de management al calităţii, procedurile de lucru pentru domeniul în care se solicită licenţierea; 

c)documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 20 alin. (10) din Lege de către conducătorul societăţii. 

 (2)Documentele prevăzute la alin. (1) lit. c), necesare acordării avizului prevăzut de art. 20 alin. (9) din Lege, sunt: 

a)documentele prevăzute la art. 25 alin. (2) lit. a)-c); 

b)copie certificată de pe certificatul de competenţe pentru ocupaţia "proiectant sisteme de securitate", "inginer sisteme de securitate" ori "tehnician sisteme de securitate"; 

c)declaraţie pe propria răspundere cu privire la cunoaşterea obligaţiei păstrării confidenţialităţii datelor şi informaţiilor obţinute în procesul muncii, potrivit art. 32 din Lege. 

 

Art. 77 

Prevederile art. 25 alin. (3) şi (4), art. 26 şi 27 se aplică în mod corespunzător. 

 

Art. 78 

(1)Societăţile comerciale licenţiate sau autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul sistemelor electronice de securitate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European au obligaţia notificării Inspectoratului General al Poliţiei Române la semnarea contractului cu derulare în totalitate sau în parte pe teritoriul României, iar începerea execuţiei se face după obţinerea acordului autorităţii. 

(2)În cazul în care societatea comercială prevăzută la alin. (1) nu deţine licenţa sau autorizaţia prevăzută la alin. (1), aceasta trebuie să urmeze procedurile de licenţiere prevăzute de legislaţia din România. 

(3)Documentaţia de notificare cuprinde: datele de identificare ale persoanei juridice şi ale conducătorului societăţii comerciale prevăzute la alin. (1), autorizaţia sau licenţa deţinută, autoritatea emitentă care să facă dovada abilitării. 

 

Art. 79 

Licenţierea persoanelor fizice autorizate în baza actelor normative care stabilesc organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice se realizează în aceleaşi condiţii precum cele prevăzute pentru societăţile comerciale. 

 

Art. 80 

Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei pot presta serviciile licenţiate dacă conducătorul acestora deţine avizele poliţiei şi Serviciului Român de Informaţii, iar personalul tehnic de specialitate este calificat şi avizat pentru activităţile respective. Avizul negativ al Serviciului Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentat pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României. 

 

Art. 81 

Conducătorii societăţilor specializate în sisteme de alarmare au obligaţia de a consemna în registrul special contractele încheiate, în termen de 5 zile de la încheierea acestora, în ordine cronologică. 

 

Art. 82 

Pentru verificarea lucrărilor executate, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare trebuie să asigure controlul acestora prin personal desemnat. 

 

Art. 83 

În vederea evidenţierii lucrărilor executate, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să înfiinţeze şi să asigure documentele specifice prevăzute în anexa nr. 2. 

 

Art. 84 

Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să informeze, în scris, inspectoratul de poliţie judeţean pe raza căruia îşi are sediul societatea sau, după caz, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti despre activităţile desfăşurate, conform modelului publicat pe pagina de web a Inspectoratului General al Poliţiei Române. 

 

Art. 85 

(1)Conducătorii şi personalul tehnic al societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare şi al mijloacelor de protecţie mecanofizice sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere. 

(2)Personalul de conducere şi cel tehnic din cadrul societăţilor specializate care a încetat raporturile de serviciu nu are dreptul să intervină în sistemele executate de societate ori să divulge informaţiile referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere. 

 

Art. 86 

La solicitarea beneficiarului, după îndeplinirea clauzelor contractuale, conducerea societăţii instalatoare a sistemului de alarmare împotriva efracţiei sau care a asigurat mentenanţa acestuia are obligaţia predării în termen de 15 zile a tuturor codurilor valabile, a software-ului şi a documentaţiei aferente, pe bază de proces-verbal. 

 

Art. 87 

(1)Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei se solicită cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate. 

 (2)În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei are obligaţia depunerii, în termenul prevăzut la alin. (1), la inspectoratul judeţean de poliţie sau, după caz, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor documente: 

a)documentele prevăzute la art. 28 alin. (2), cu excepţia certificatului de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci; 

b)certificatul de cazier judiciar pentru personalul tehnic angajat; 

c)declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele executate şi în derulare, încadrarea organigramei şi existenţa personalului de specialitate, precum şi dotarea tehnico-materială a societăţii. 

 

Art. 88 

Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea licenţei numai dacă: 

a)societatea are unul dintre obiectele de activitate prevăzute la art. 74 şi se află în funcţiune; 

b)personalul tehnic este avizat şi are competenţe specifice în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei; 

c)societatea funcţionează la sediile declarate şi înregistrate; 

d)conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie este avizat şi îndeplineşte în continuare condiţiile stabilite la art. 20 alin. (10) din Lege; 

e)societatea deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea desfăşurării activităţii pentru care a fost licenţiată; 

f)este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii licenţei; 

g)se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii; 

h)conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de poliţie competente documentele, datele şi informaţiile solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege sau de prezentele norme metodologice. 

 

Art. 89 

(1)Copia procesului-verbal prin care se constată şi se sancţionează nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (6) şi (7), art. 30 şi art. 34 alin. (2) din Lege se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială se află sediul social al societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei. 

(2)Prevederile art. 36-40 se aplică în mod corespunzător. 

 

 

CAPITOLUL VI

 Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

 

 

Art. 90 

(1)Societăţile specializate de pază şi protecţie, precum şi cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei pot înfiinţa dispecerate de zonă pentru prestarea serviciilor de monitorizare şi intervenţie, cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege. 

(2)Unităţile pot organiza dispecerate pentru monitorizarea unităţilor proprii, cu asigurarea programării sistemelor locale şi a intervenţiilor prin societăţile specializate în sisteme de alarmare, respectiv pază şi protecţie, cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege. 

(3)Unităţile de jandarmi şi poliţia locală pot organiza dispecerate de monitorizare la care se conectează numai sistemele de alarmare din obiectivele asigurate cu pază de structura respectivă. 

(4)Conectarea şi programarea centralelor abonaţilor la staţia de dispecerizare a structurilor prevăzute la alin. (3), precum şi inspecţia tehnică periodică a echipamentelor monitorizate se fac de personalul tehnic al societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei. 

(5)Intervenţia la evenimente se realizează numai prin personal calificat al societăţilor specializate de pază şi protecţie, al Jandarmeriei Române sau al poliţiei locale, potrivit competenţelor. 

 

Art. 91 

Prin asigurarea serviciilor de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se înţelege: 

a)realizarea conexiunii sistemului de alarmare aflat în obiectiv cu o staţie de dispecerizare care asigură recepţionarea semnalelor furnizate de centrala de alarmă a sistemului local şi interogarea stării sistemului local; 

b)verificarea periodică a conexiunii cu obiectivul; 

c)preluarea cu operativitate a semnalelor recepţionate de către operatorii staţiei de dispecerizare şi verificarea veridicităţii alarmei prin dirijarea la faţa locului a echipajelor de intervenţie sau prin verificare tehnică de la distanţă; 

d)sesizarea autorităţilor competente în funcţie de situaţie, când s-a stabilit că autorii au săvârşit fapte penale ori contravenţionale; 

e)asigurarea mentenanţei periodice a sistemului de alarmă, a sistemului de transmitere a alarmei şi a centrului de monitorizare; 

f)asigurarea intervenţiilor tehnice pentru eliminarea disfuncţionalităţilor echipamentelor tehnice. 

 

Art. 92 

În funcţionare, dispeceratele de monitorizare asigură preluarea directă a semnalelor de la sistemele conectate, verificarea şi alertarea echipajelor de intervenţie, astfel încât să fie respectaţi timpii contractuali asumaţi şi cei maximali stabiliţi prin prezentele norme metodologice. 

 

Art. 93 

 (1)Pentru a dobândi dreptul de a presta servicii de monitorizare şi intervenţie, operatorii economici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 

a)să deţină staţia de dispecerizare necesară recepţionării semnalelor de la sistemele abonaţilor, în conformitate cu standardele europene sau naţionale în vigoare; 

b)să aibă personal angajat şi avizat pentru asigurarea serviciului permanent al dispeceratului; 

c)să dispună de un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat care să corespundă standardelor europene sau naţionale în vigoare în privinţa organizării şi funcţionării unui centru de monitorizare şi recepţie a alarmelor; 

d)să deţină echipamentele de comunicaţii şi canal de date tip voce în conexiune on-line cu echipajele mobile de intervenţie; 

e)să deţină autoturismele şi să aibă agenţi de intervenţie pază şi ordine pentru verificarea alarmelor şi intervenţia la evenimente; 

f)să deţină tehnica necesară pentru înregistrarea convorbirilor operatorului-dispecer cu echipajele, beneficiarul şi autorităţile, precum şi pentru stocarea acestora pe o perioadă de 30 de zile; 

g)să deţină poliţă de asigurare valabilă pentru acoperirea riscului privind activitatea de monitorizare şi intervenţie; 

h)să aibă proceduri de lucru asumate prin regulamentul de organizare şi funcţionare al dispeceratului. 

(2)Pentru avizarea regulamentului de organizare şi funcţionare, solicitantul trebuie să depună la inspectoratul judeţean de poliţie competent teritorial documentaţia prin care să facă dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), iar, cu ocazia verificărilor efectuate de poliţişti la locul de funcţionare, să facă dovada existenţei lor. 

 

Art. 94 

Societatea care asigură serviciile de monitorizare şi beneficiarul au obligaţia de a lua măsuri pentru preîntâmpinarea următoarelor situaţii: 

a)sesizarea în mod eronat a autorităţilor pentru intervenţia la obiectivele monitorizate; 

b)nesesizarea efracţiei sau a stării de pericol ori sesizarea tardivă, din motive imputabile societăţii prestatoare sau beneficiarului; 

c)declanşarea de alarme false repetate datorată neasigurării condiţiilor de exploatare şi mentenanţă corespunzătoare a sistemelor de alarmă. 

 

Art. 95 

Avizul dat regulamentului de organizare şi funcţionare al dispeceratului se retrage când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării acestuia. 

 

Art. 96 

Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici care au organizat dispecerat de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei au obligaţia transmiterii semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, a unor informări cu privire la activităţile desfăşurate către unitatea de poliţie competentă teritorial, conform modelului difuzat de poliţie. 

 

Art. 97 

Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici au obligaţia de a asigura timpii de intervenţie asumaţi contractual, fără a depăşi 15 minute în localităţile urbane, respectiv 30 de minute în cele rurale, şi de a lua, până la intervenţia organelor judiciare, primele măsuri necesare conservării urmelor infracţiunii şi a mijloacelor materiale de probă. 

 

Art. 98 

(1)Dispozitivul echipelor de intervenţie se dimensionează în funcţie de numărul de abonaţi, repartizarea şi dispersia acestora, pentru asigurarea timpilor stabiliţi. 

(2)Repartizarea echipajelor mobile de intervenţie pe abonaţi şi zone se face prin anexe la regulamentul de organizare şi funcţionare al dispeceratului de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei. 

 

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

 

Art. 99 

(1)Cu ocazia controalelor efectuate de poliţie pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind măsurile de asigurare a securităţii unităţilor, personalul abilitat pentru efectuarea controlului încheie un proces-verbal de constatare, în care se înscriu măsurile şi termenele de remediere a deficienţelor. 

(2)La stabilirea termenelor de remediere a deficienţelor constatate cu ocazia unui control, organele de poliţie au în vedere volumul şi natura măsurilor care trebuie întreprinse pentru intrarea în legalitate a unităţii respective; termenele stabilite pentru remedierea deficienţelor nu pot depăşi 60 de zile şi pot fi prelungite, la solicitarea unităţilor controlate prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege, pentru motive întemeiate, cu cel mult 30 de zile. 

(3)Controalele care vizează verificarea măsurilor de securitate a unităţilor se efectuează prin personal de specialitate, pe baza unor delegaţii nominale cu durată şi tematică determinate, aprobate de conducerea unităţii de poliţie. 

(4)Conducătorii unităţilor răspund de soluţionarea în termen a măsurilor stabilite în procesul-verbal prevăzut la alin. (1). 

 

Art. 100 

Anexele nr. 1-5, 6A, 6B şi 7 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. 

-****- 

 

 

ANEXA nr. 1

 Cerinţe minimale de securitate, pe zone funcţionale şi categorii de unităţi

 

CAPITOLUL I

 Dispoziţii generale

 

 

Art. 1 

(1)Conducătorii unităţilor deţinătoare de bunuri şi valori au obligaţia de a identifica şi stabili zonele funcţionale, corespunzător activităţii desfăşurate, şi de a adopta măsuri necesare asigurării protecţiei vieţii, integrităţii persoanelor şi siguranţei valorilor. 

 (2)Zonele funcţionale pentru care este necesară adoptarea unor măsuri de securitate sunt: 

a)zona de acces în unitate şi zona perimetrală; 

b)zona de tranzacţionare; 

c)zona de depozitare; 

d)zona de expunere; 

e)zona de transfer; 

f)zona de procesare; 

g)zona echipamentelor de securitate; 

h)zona de tranzacţii cu automate bancare. 

 

Art. 2 

(1)Prin zona de acces în unitate se înţelege locul amenajat cu elemente de închidere nestructurale destinate intrării sau ieşirii persoanelor. Căile de acces pot fi dedicate clienţilor, angajaţilor, transferului valorilor sau mixte. Zona perimetrală reprezintă limita fizică a construcţiei, constituită din elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereţi, vitraje sau ferestre. 

(2)Zona de tranzacţionare reprezintă spaţiul în care operatorii manipulează valorile monetare sau bunurile în relaţia cu clienţii. 

(3)Zona de depozitare reprezintă spaţiul special amenajat pentru păstrarea în siguranţă a valorilor monetare ori a bunurilor. 

(4)Zona de expunere reprezintă spaţiul amenajat pentru prezentarea către public, în condiţii de siguranţă, a bunurilor sau valorilor. 

(5)Zona de transfer reprezintă spaţiile prin care se vehiculează valorile între locul de depozitare şi alte zone interioare sau exterioare în cazul transportului. 

(6)Zona de procesare reprezintă spaţiul special destinat şi amenajat pentru prelucrarea, numărarea şi pregătirea pentru depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al valorilor monetare. 

(7)Zona echipamentelor de securitate reprezintă spaţiul restricţionat accesului persoanelor neautorizate, destinat amplasării, funcţionării sau monitorizării unor astfel de echipamente. 

(8)Zona de tranzacţii cu automate bancare reprezintă spaţiul în care clienţii pot face operaţiuni cu numerar prin intermediul unui automat bancar, care nu presupune existenţa unui operator. 

 

Art. 3 

(1)Structura subsistemului de alarmare la efracţie este alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, elementele de detecţie, echipamentele de avertizare şi semnalizare şi alte componente specifice acestui tip de aplicaţii. Rolul funcţional al subsistemului este de a detecta pătrunderea în spaţiile protejate a persoanelor neautorizate şi de a sesiza stările de pericol din unitate. 

(2)Subsistemul de control al accesului cuprinde unitatea centrală, care gestionează punctele de control, unităţile de comandă, cititoarele, încuietorile sau dispozitivele electromagnetice de acţionare a uşilor, şi are rolul de restricţionară a accesului neautorizat în spaţiile protejate. 

(3)Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă camerele video, echipamentele de multiplexare, stocare şi posibilitatea de vizualizare a imaginilor preluate, în vederea observării/recunoaşterii/identificării persoanelor. 

 

Art. 4 

Beneficiarii sistemelor avizate sunt obligaţi să încheie contracte de întreţinere periodică cu societăţi licenţiate, care să ateste funcţionarea sistemului conform parametrilor tehnici. 

 

Art. 5 

(1)Protecţia mecanofizică cuprinde elementele care asigură delimitarea fizică în scopul protejării vieţii şi integrităţii personalului operator sau restricţionării accesului neautorizat la valori. 

(2)Gradul de siguranţă/rezistenţă al elementelor de protecţie mecanofizice utilizate în unităţi se stabileşte proporţional cu cuantumul valorilor protejate şi nivelul de risc determinat, recomandându-se alegerea unei clase de nivel mediu, definită de standardele europene/naţionale de profil. 

 

Art. 6 

(1)Suprafeţele vitrate exterioare până la o înălţime de 3 metri trebuie să asigure rezistenţa la atacuri manuale, conform standardelor europene sau naţionale în domeniu, iar cele cu ferestre vor fi prevăzute cu gratii metalice care să asigure întârzierea pătrunderii în unitate ori se vor realiza cu deschidere limitată de maximum 10 cm. 

(2)Uşile exterioare trebuie să fie rezistente la atacuri manuale, în scopul întârzierii pătrunderii în unitate, având cel puţin clasa 1 de rezistenţă prevăzută de standardul european sau naţional în vigoare. 

(3)Operaţiunile cu numerar în zonele de tranzacţionare la unităţile financiar-bancare se pot efectua în spaţii amenajate, în care personalul este separat de clienţi prin elemente de protecţie rezistente la acţiunea armelor de foc şi sertar de preluare indirectă a valorilor, sau prevăzute cu seifuri/dulapuri de casierie cu deschidere temporizată ori prin maşini de reciclare a numerarului. 

(4)Seifurile/Dulapurile de casierie cu temporizare se utilizează prin programarea unor timpi de deschidere de minimum 10 minute pentru sertarul de depozitare a numerarului. 

(5)Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar, maşinile de schimb valutar, maşinile de reciclare a numerarului, şi maşinile, cum ar fi distribuitoarele de numerar destinate casierilor, se prevăd cu seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului. În mod similar, seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie să fie certificate, cu nivel de rezistenţă la efracţie determinat, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului. 

 

 

CAPITOLUL II

Cerinţe minime pe categorii de unităţi

 

 

Art. 7 

Unităţile care nu efectuează operaţiuni cu numerar nu au obligaţia încadrării în cerinţele minime stabilite. 

 

Art. 8 

Cerinţele minime pentru unităţile de interes strategic şi obiectivele aparţinând infrastructurilor critice sunt următoarele: 

a)sistemul de alarmare la efracţie va asigura detecţie perimetrală la nivelul gardului de protecţie a obiectivului, pentru semnalarea pătrunderii neautorizate către personalul de pază aflat în serviciu; 

b)obiectivul se protejează prin asigurarea pazei fizice. 

 

Art. 9 

(1)Din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, instituţiile de creditare din categoria băncilor trebuie să respecte prezentele cerinţe minimale de securitate. 

(2)Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să asigure protejarea căilor de acces în unitate, suprafeţelor vitrate exterioare, camerei tehnice şi a spaţiilor cu valori şi asigură semnalarea stărilor de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile cu valori. 

(3)Subsistemul de detecţie a efracţiei se programează cu partiţii (arii virtuale) distincte pentru spaţiile cu valori, pentru a permite activarea inclusiv pe timpul programului şi utilizarea numai de către personalul autorizat al unităţii. 

(4)În situaţia existenţei pazei umane permanente, se programează partiţii pentru efectuarea serviciului de pază: uşa de acces, traseele de patrulare interioare şi accesul la grupul sanitar. 

(5)În cazul în care nu există pază fizică permanentă, sistemul de alarmare se conectează la un dispecerat de monitorizare şi intervenţie. 

(6)Zonele de depozitare se protejează prin folosirea detectorilor cu principii diferite de funcţionare. 

(7)Personalul de conducere şi cel din zonele de tranzacţionare trebuie să dispună de elemente de semnalare a stării de pericol la ameninţare, care transmit alarma în mod silenţios. 

(8)Pentru situaţiile de jaf se prevede un buton de panică, conectat pe zonă programată cu avertizare sonoră, care se va acţiona imediat după părăsirea locului faptei de către autor şi realizează semnalizarea optică în exteriorul unităţii a stadiului producerii evenimentului. 

(9)Sistemele de alarmare la efracţie aferente spaţiilor de depozitare a valorilor monetare trebuie să asigure dezactivarea temporizată şi folosirea codurilor de armare/dezarmare cu semnalarea stării de pericol (coduri duress) la distanţă în caz de ameninţare. 

(10)Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de manipulare a valorilor şi echipamentelor de securitate. 

(11)Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zona de acces, atât din exterior, cât şi din interior, zona de lucru cu publicul, traseele de vehiculare şi acces în spaţiul de depozitare a valorilor, asigurând Stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. 

(12)Imaginile înregistrate în zona de acces trebuie să asigure identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone să permită recunoaşterea. 

 (13)Pentru asigurarea protecţiei mecanofizice a sediilor instituţiilor de creditare trebuie să se utilizeze elemente certificate pentru cel puţin clasa minimă de rezistenţă recomandată de standardele europene sau naţionale din domeniu, după cum urmează: 

a)uşile exterioare destinate transferului de valori trebuie să prezinte rezistenţă la efracţie şi să fie prevăzute cu sistemul de control al deschiderii din interior; 

b)la unităţile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi asigurat un acces controlat. 

 

Art. 10 

(1)Instituţiile de creditare din categoria organizaţiilor cooperatiste şi instituţiile financiare nebancare ce derulează activităţi cu numerar au obligaţia de a asigura securitatea personalului şi a valorilor monetare pe timpul manipulării, depozitării şi transportului. 

(2)Cerinţele pentru sistemele de securitate destinate acestor unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 9, cu excepţia celor menţionate la alin. (8)-(12) şi alin. (13) lit. b). 

 

Art. 11 

(1)Societăţile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar au obligaţia implementării prezentelor cerinţe minimale de securitate la punctele de schimb valutar. 

(2)Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure semnalizarea şi transmiterea la distanţă a stărilor de pericol, a pătrunderii prin efracţie în spaţiul protejat şi a forţării seifului. 

(3)Subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor. 

(4)Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare, în cazul în care nu există instituită paza fizică permanentă. 

(5)Pereţii, uşa şi ghişeul compartimentului casierului trebuie să asigure protecţia la acţiunea armelor de foc şi preluarea indirectă a valorilor, iar valorile monetare se păstrează şi se depozitează conform plafoanelor stabilite, în seifuri certificate, cu grad de rezistenţă la efracţie determinat, ancorate conform instrucţiunilor producătorului. 

(6)Accesul pe timpul programului de lucru în unităţi care au spaţiu de lucru cu publicul este permis prin controlul deschiderii uşii din interior, iar operaţiunile cu numerar se efectuează în condiţii de siguranţă, cu uşa ghişeului închisă şi asigurată. 

(7)Punctele de schimb valutar din incinta spaţiilor comerciale pot funcţiona fără amenajarea compartimentului blindat, cu condiţia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare şi a avertizării corespunzătoare. 

 

Art. 12 

(1)Asigurarea securităţii personalului, valorilor şi a bunurilor deţinute de casele de amanet, unităţile profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase ori magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor se realizează prin adoptarea prezentelor cerinţe minimale de securitate. 

(2)Cerinţele pentru sistemele de alarmare destinate acestor unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 11 alin. (2)-(4). 

(3)Valorile monetare şi/sau bunurile amanetate ori deţinute cu orice titlu se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform cerinţelor producătorului. 

(4)Bunurile destinate comercializării se expun pe timpul programului în spaţii delimitate prin vitraje şi elemente rezistente la atacuri manuale şi asigurate cu încuietori. 

 

Art. 13 

(1)Măsurile de securitate destinate unităţilor poştale trebuie să fie conforme cu prezentele cerinţe minimale de securitate. 

(2)Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să protejeze căile de acces în unitate şi spaţiile cu valori şi semnalează stările de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile de depozitare a valorilor. 

(3)Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de depozitare a valorilor şi, după caz, în cele de manipulare. 

(4)La unităţile din localităţile urbane trebuie să se asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului prin subsistemul de televiziune cu circuit închis, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate vor avea calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor. 

(5)În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie. 

(6)Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri, case de bani sau dulapuri de securitate certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform cerinţelor producătorului, după caz. 

(7)Ghişeele pentru operaţiuni cu numerar se dotează cu seifuri/dulapuri de casierie cu temporizare, programate conform precizărilor prevăzute la art. 6 alin. (4), cu excepţia celor din mediul rural. 

 

Art. 14 

(1)În staţiile de comercializare a carburanţilor/combustibililor se asigură prezentele cerinţe minime de securitate. 

(2)Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi se protejează spaţiile cu valori. 

(3)Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de lucru cu numerar, de depozitare şi de la pompele de distribuţie, asigurând stocarea acestora pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară identificării numerelor autovehiculelor în zona pompelor, respectiv recunoaşterii persoanelor care acced în spaţiul staţiei. 

(4)În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor. 

(5)Staţiile cu program permanent şi cele amplasate la periferia localităţii sau în zone izolate se dotează cu seif de depozitare, în care se pot introduce valori fără deschiderea uşii seifului, certificat, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, care trebuie ancorat de pardoseală ori perete, conform instrucţiunilor producătorului. Cheile seifului nu se ţin de către personalul de serviciu, aspect adus la cunoştinţa clienţilor prin afişarea semnalizării respective. 

 

Art. 15 

(1)În spaţiile comerciale cu suprafeţe mai mari de 500 m2 măsurile de securitate adoptate trebuie să corespundă prezentelor cerinţe minimale de securitate. 

(2)Subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să asigure protejarea căilor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de depozitare şi sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor. 

(3)Prin subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să se preia imagini din zonele caselor de marcat, intrărilor şi ieşirilor, spaţiilor de procesare, depozitare şi de transfer al valorilor, precum şi din spaţiile amenajate pentru parcare. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor. 

(4)Pentru menţinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru este obligatorie asigurarea pazei fizice. 

 

Art. 16 

(1)În sălile şi incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc, exceptând spaţiile în care funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se desfăşoară activităţi conexe, care presupun încasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de câştiguri, se asigură prezentele cerinţe minimale de securitate. 

(2)Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori. 

(3)Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de casierie, de depozitare a valorilor şi exteriorul intrării în unitate, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv. 

(4)Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform instrucţiunilor producătorului. 

(5)În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie. 

 

Art. 17 

(1)Casieriile furnizorilor de utilităţi se amenajează pentru a se asigura securitatea persoanelor şi a valorilor manipulate şi depozitate. 

(2)Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori. 

(3)Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de intrare, de lucru cu numerar, de depozitare a valorilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv. 

(4)Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, fixate conform instrucţiunilor producătorului. 

(5)Operaţiunile cu numerar se desfăşoară potrivit cerinţelor prevăzute la art. 6 alin. (3). 

(6)În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie. 

 

Art. 18 

(1)Pentru asigurarea securităţii automatelor destinate tranzacţiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se vor respecta prezentele cerinţe minimale cu privire la securitatea electronică şi protecţia mecanofizică. 

(2)Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să semnaleze deschiderea neautorizată a uşilor automatului bancar şi acţiunea de forţare a acestuia. 

(3)Automatele bancare destinate tranzacţiilor cu numerar din sediile bancare trebuie să fie supravegheate video în zona clienţilor şi în zona destinată alimentării. 

(4)Sistemul de detecţie a efracţiei destinat protejării automatelor de tranzacţii cu numerar aflate în exteriorul sediilor bancare trebuie să fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat. 

(5)Operaţiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectuează după asigurarea uşilor de acces în incintele în care funcţionează, fără prezenţa persoanelor neautorizate. 

 

Art. 19 

Pentru centrele de procesare a numerarului, măsurile de securitate vor cuprinde, suplimentar faţă de măsurile prevăzute la art. 9, paza fizică înarmată, protecţia mecanofizică şi supravegherea electronică perimetrală a imobilului şi obiectivului. 

 

 

ANEXA nr. 2

 Documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază prin forţe şi mijloace civile şi modelele acestora

 

 

Art. 1 

În efectuarea serviciului de pază, personalul este obligat să consemneze, potrivit atribuţiilor care îi revin, activităţile desfăşurate, folosind următoarele documente: 

a)registrul buletinul posturilor; 

b)registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, folosit la fiecare post de pază; 

c)registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat, folosit în posturile prevăzute cu pază înarmată; 

d)registrul de evidenţă a accesului persoanelor; 

e)registrul de evidenţă a accesului autovehiculelor, dacă este cazul; 

f)registrul de evidenţă a accesului pe căile ferate uzinale, dacă este cazul; 

g)registrul de evidenţă a mişcării armamentului păstrat la camera de armament; 

h)registrul de control; 

i)registrul de evenimente; 

j)registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor de prestări de servicii. 

 

Art. 2 

În situaţia utilizării sistemului de televiziune cu circuit închis pentru înregistrarea accesului autovehiculelor, registrul prevăzut la art. 1 lit. e) nu este obligatoriu. Perioada de stocare a imaginilor înregistrate este similară perioadei de păstrare a registrului. 

 

Art. 3 

Conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să înfiinţeze şi să completeze registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2k). 

 

Art. 4 

Societăţile specializate în sisteme de alarmare şi beneficiarii au obligaţia înfiinţării, completării şi păstrării la obiectiv a jurnalului de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei, utilizând modelul prevăzut în anexa nr. 2l). 

 

Art. 5 

Modelele documentelor specifice folosite în serviciul de pază sunt prevăzute în anexele nr. 2a)-2l). 

 

Art. 6 

Anexele nr. 2a)-2l) fac parte integrantă din prezenta anexă. 

 

 

ANEXA nr. 2a: 

- Model - 

Registrul buletinul posturilor 

ORGANIZAREA serviciului de pază în ziua de ........... la obiectivul ...................... 

Nr. crt.

Numărul şi felul postului

Orele de executare a serviciului

Numele şi prenumele personalului de pază care execută serviciul în post

Semnătură

La intrarea în post

La ieşirea din post

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2b: 

- Model - 

Registru de procese-verbale de predare-primire a serviciului 

PROCES-VERBAL 

Încheiat astăzi, .................., ora ........., la postul nr. ........... din obiectivul ...................... . 

Noi, agenţii de pază ...................... şi ......................, am procedat primul la predarea şi secundul la primirea postului după cum urmează: 

...................................................... 

Am predat,

........................

Am primit,

........................

 

ANEXA nr. 2c: 

- Model - 

Registru de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat 

PROCES-VERBAL 

Încheiat astăzi, .................., ora ........., la postul nr. ........... de la obiectivul ...................... . 

Noi, agenţii de pază ...................... şi ......................, am procedat primul la predarea şi secundul la primirea postului după cum urmează: 

...................................................... 

S-a predat arma ..........., model ..........., seria ....... nr. ..........., cu ........... cartuşe şi accesoriile aferente. 

Menţiuni cu privire la starea tehnică a armamentului şi muniţiei: 

Am predat,

........................

Am primit,

........................

 

 

ANEXA nr. 2d: 

- Model - 

REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului persoanelor la obiectivul ...................... 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Seria şi numărul actului de identitate

Destinaţia

Ora sosirii

Ora plecării

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2e: 

- Model - 

REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului autovehiculelor la obiectivul ...................... 

Nr. crt.

Nr. auto

Numele şi prenumele conducătorului auto sau delegatului

Seria şi numărul actului de identitate

Destinaţia

Ora sosirii

Ora plecării

Nr. avizului sau facturii

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2f: 

- Model - 

REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului pe căile ferate uzinale la obiectivul ...................... 

Nr. crt.

Ora sosirii

Specificaţia din scrisoarea de trăsură

Numărul vagonului/vagoanelor

Existenţa sigiliului şi starea

Numărul şi seria scrisorii de trăsură

Ora plecării

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2g: 

- Model - 

REGISTRU DE EVIDENŢĂ a mişcării armamentului 

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: 

N - numele şi prenumele; 

O - obiectivul la care se află armamentul. 

Nr. crt.

Denumirea şi seria armei

Nr. de cartuşe alocate

Data şi ora primirii

N

Semnătura de primire

Data şi ora restituirii

N

Semnătura persoanei căreia i se restituie

O

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2h: 

- Model - 

REGISTRU DE CONTROL la obiectivul ...................... 

Nr. crt.

Data şi ora controlului

Numele, prenumele şi funcţia

Constatări

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2i: 

- Model - 

Registru de evenimente 

RAPORT DE EVENIMENT 

Nr. .......... din ..................... 

Subsemnatul (Subsemnaţii), ...................... (numele şi prenumele) ......................, în calitate de .................... (agent de pază, controlor de acces etc.), aflat (aflaţi) în serviciul de pază la ...................... (societatea comercială, instituţia), postul nr. ........... am constatat că: 

Astăzi, ................., la ora ..........., numitul (numiţii) ......................................, a (au) fost surprins (surprinşi) în timp ce ...................... (se vor descrie fapta comisa, bunurile recuperate şi măsurile luate în legătura cu acestea). 

Cazul a fost sesizat la ...................... (se vor indica instituţia şi persoana sesizată). 

Semnătura 

...................... 

 

 

ANEXA nr. 2j: 

- Model - 

REGISTRU SPECIAL pentru păstrarea evidentei contractelor de prestări de servicii la S.C. ..................... 

Semnificaţia coloanei D din tabelul de mai jos este următoarea: 

D - data încetării raporturilor contractuale şi motivul. 

Nr. crt.

Data şi numărul contractului de prestări de servicii

Obiectul contractului (pază, gardă de corp, transport de valori)

Durata contractului

Beneficiarul (denumirea şi adresa)

Numărul de posturi prevăzute pe schimburi

Număr de personal de pază alocat

D

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2k: 

- Model - 

REGISTRU SPECIAL pentru păstrarea evidenţei contractelor la S.C. ..................... 

Nr. crt.

Data şi numărul contractului de prestări de servicii

Obiectul contractului (proiectare, instalare, întreţinere)

Obiectul de activitate şi adresa obiectivului

Beneficiarul (denumirea şi adresa)

Subsisteme componente (antiefracţie, TVCI, control acces)

Avizul poliţiei

Nr. şi data documentului de efectuare a recepţiei de către reprezentantul poliţiei

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2l: 

- Model - 

JURNAL DE SERVICE al sistemului de alarmare împotriva efracţiei de la S.C. ..................... 

 

Obiectivul ................................

Adresa ......................

 

 

Proiectant S.C. .........................

Instalator S.C. .....................

 

 

Licenţa ................./T/...............

Licenţa .........../T/.................

 

 

Personalul care a realizat instalarea şi punerea în funcţie:

 

 

1. .............................................,

Aviz poliţie ........... din ..................

 

 

2. .............................................,

Aviz poliţie ........... din ..................

 

 

Personalul care realizează întreţinerea:

 

 

1. .............................................,

Aviz poliţie ........... din ..................

 

 

2. .............................................,

Aviz poliţie ........... din ..................

 

 

Modalitatea de sesizare a evenimentelor:

telefon ...........

fax ...........

e-mail ...........

 

 

Beneficiarul

Societatea licenţiată care asigură întreţinerea sistemului de alarmare împotriva efracţiei

Nr. crt.

Data şi ora sesizării

Evenimentul tehnic

Persoana care a sesizat evenimentul

Semnătura

Data şi ora intervenţiei

Societatea care realizează intervenţia tehnică

Numele şi prenumele persoanelor care realizează intervenţia, nr. avizelor poliţiei

Mod de remediere

Semnătura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                       

 

 

 

ANEXA nr. 3

 Descrierea, culoarea şi modelul uniformelor de serviciu ale personalului de pază propriu

 

 

Art. 1 

(1)Uniformele de serviciu sau de protecţie se stabilesc de către fiecare angajator, astfel încât, prin croială şi culoare, acestea să nu prezinte o asemănare evidentă cu articolele de echipament ale autorităţilor publice, de natură să creeze confuzii. 

(2)Descrierea articolelor de echipament este cuprinsă în anexa la planul de pază al unităţii şi se aprobă de unitatea de poliţie competentă odată cu avizarea acestuia. 

(3)Orice modificare ulterioară a articolelor de echipament este supusă aprobării poliţiei prin refacerea anexei la planul de pază. 

(4)Articolele de îmbrăcăminte se inscripţionează vizibil, pe partea din spate, cu denumirea societăţii şi sintagma "PAZA" sau "SECURITY", înălţimea caracterelor fiind de minimum 100 mm. Aceeaşi inscripţionare se aplică şi pe coifură. 

 

Art. 2 

Articolele de echipament care alcătuiesc uniforma de serviciu şi echipamentul de protecţie sunt următoarele: 

A)uniforma de serviciu: 

1.coifură: 

- şapcă; 

- şepcuţă; 

- căciulă; 

- beretă (basc); 

- fes; 

2.îmbrăcăminte: 

- sacou; 

- bluzon; 

- geacă; 

- vestă; 

- bluză de protecţie împotriva frigului; 

- pantalon; 

- îmbrăcăminte groasă (scurte matlasate sau îmblănite, hanorace, impermeabile de ploaie, şube, haine de piele etc.); 

3.lenjerie: 

- cămaşă; 

- cămaşă-bluză cu mânecă lungă sau scurtă; 

- tricou; 

4.încălţăminte: 

- pantofi; 

- bocanci; 

- ghete; 

5.echipament divers: 

- cravată; 

- fular; 

- centură; 

- curea; 

B)echipamentul de protecţie: 

- combinezon; 

- salopete; 

- cizme de cauciuc. 

 

 

ANEXA nr. 4: 

ROMÂNIA

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

DIRECŢIA DE ORDINE PUBLICĂ

LICENŢĂ DE FUNCŢIONARE

Nr. ............. din ..........................

În conformitate cu art. ...... din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Deciziei nr. ........., constatăm că sunt îndeplinite condiţiile de aprobare a dreptului ca Societatea Comercială ...................., cu sediul social în ...................., înmatriculată la oficiul registrului comerţului cu codul unic ................. şi înregistrată sub nr. de ordine .............., să efectueze următoarele activităţi: ...............................................

DIRECTOR

L.S.

Loc timbru sec

Perioadă de valabilitate ....................

Nr. dosar ....................

 

 

ANEXA nr. 5

Tematica programelor de formare profesională de bază şi perfecţionare

 

 

Art. 1 

Planurile tematice pentru ocupaţia de bază "agent de securitate" vor cuprinde următoarele unităţi de competenţă: 

A)Unităţi de competenţă generale: 

1.aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă; 

2.aplicarea normelor de protecţia mediului; 

3.menţinerea unor relaţii de muncă eficace; 

B)Unităţi de competenţă specifice: 

1.gestionarea resurselor materiale din dotarea postului; 

2.completarea documentelor specifice serviciului de securitate; 

3.asigurarea ordinii de securitate în obiectiv; 

4.rezolvarea incidentelor de securitate; 

5.asigurarea informării operative privind ordinea de securitate în obiectiv; 

6.controlul accesului în obiectiv; 

7.asigurarea securităţii incintelor: 

8.desfăşurarea intervenţiei la alarmă. 

 

Art. 2 

Pentru ocupaţiile "agent control acces", "agent de securitate incinte", "agent gardă de corp", "agent de intervenţie pază şi ordine" şi "agent transport valori", planurile tematice se vor elabora cu respectarea standardelor ocupaţionale specifice şi a tem aticii-cadru stabilite de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. 

 

 

ANEXA nr. 6A: Modelul atestatului profesional

ROMÂNIA

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI ............... (D.G.P.M.B.)

Seria ......

Nr. ..........

Domnul/Doamna ..............., născut(ă) în anul ..........., luna ..........., ziua ......., în ............., CNP ................, a absolvit cursurile de calificare în perioada ..........., organizate de ............. din localitatea ............. fiind ATESTAT(Ă) pentru exercitarea ocupaţiei de agent de securitate.

Data eliberării .........................

Nr. de înregistrare ...................

Semnătura titularului

........................

ROMÂNIA

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI ............... (D.G.P.M.B.)

Seria ...... Nr. ..........

ATESTAT

În baza prevederilor art. 41 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, domnul(doamna) ..............., născut(ă) în anul ..........., luna ..........., ziua ......., în localitatea ..........., CNP ................, a absolvit cursurile de calificare profesională în perioada ........... organizate de ........... din localitatea ........... fiind ATESTAT(Ă) pentru exercitarea ocupaţiei de agent de securitate.

L.S.

Data eliberării .........................

Nr. de înregistrare ...................

Semnătura titularului

........................

 

 

ANEXA nr. 6B: Modelul ecusonului folosit de personalul de pază

DENUMIREA SOCIETĂŢII

ECUSON Nr. ..........

DOMNUL/DOAMNA ................................. ESTE ANGAJAT(Ă) AL(A) SOCIETĂŢII NOASTRE ÎN FUNCŢIA DE ...................... ŞI DEŢINE ATESTATUL PROFESIONAL SERIA ....... Nr. ........... ELIBERAT DE ...................... .

DIRECTOR

NUMELE ÎN CLAR

SEMNĂTURA ŞI ŞTAMPILA

 

 

ANEXA nr. 7

Norme tehnice privind proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

 

Art. 1 

Prezentele norme tehnice se aplică cu ocazia proiectării, instalării, modificării, monitorizării şi întreţinerii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei de către personalul societăţilor licenţiate şi pe timpul utilizării de către beneficiar. 

 

Art. 2 

Configuraţia sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei se stabileşte în baza analizei de risc şi a cerinţelor minimale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la normele metodologice. 

 

Art. 3 

Proiectarea aplicaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se realizează în scopul asigurării detecţiei şi semnalizării pătrunderii neautorizate, restricţionării accesului, supravegherii video şi înregistrării imaginilor din zonele de interes, precum şi al transmiterii semnalelor către dispeceratele de monitorizare. 

 

Art. 4 

(1)Pentru obţinerea avizului poliţiei, beneficiarul va depune cererea şi proiectul sistemului tehnic la unitatea de poliţie competentă. 

(2)Cererea de solicitare a beneficiarului va cuprinde adresa obiectivului vizat, numărul de telefon/fax, obiectul de activitate, termenul de realizare şi societatea care execută lucrarea. 

 

Art. 5 

(1)Proiectul instalaţiei sistemului de alarmare în caz de efracţie se elaborează cu respectarea normativelor pentru instalaţiile de curenţi slabi şi a structurii-cadru prevăzute în prezentele norme tehnice, urmărindu-se ca din caracteristicile proiectării, instalării, funcţionării şi întreţinerii sistemelor de alarmă în caz de efracţie să rezulte aplicaţii cu sisteme care generează un număr minim de alarme false. 

(2)Aplicaţiile cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se prevăd în funcţie de natura şi caracteristicile spaţiului în care se realizează instalarea şi de obligaţia de a fi conectate sau neconectate la un dispecerat de monitorizare, cu respectarea standardelor europene şi naţionale de profil ori a altor reglementări tehnice din statele membre ale Uniunii Europene, Turcia sau state membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb care oferă un nivel echivalent de siguranţă. 

 (3)Structura-cadru a proiectului tehnic este următoarea: 

a)date generale, în care se precizează denumirea, titularul, obiectul de activitate şi adresa obiectivului, precum şi elaboratorul proiectului; 

b)descrierea generală a lucrărilor, în care se menţionează amplasamentul obiectivului, subsistemele componente, amenajările şi elementele mecanofizice existente, sursele de alimentare cu energie electrică şi reţele de comunicaţii disponibile; 

c)memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se justifică modul în care soluţiile tehnice alese răspund cerinţelor cadrului legal, în concordanţă cu concluziile analizei de risc la securitate fizică; 

d)caietele de sarcini pentru execuţia lucrărilor, procurarea materialelor şi echipamentelor, recepţii, teste, probe, verificări, puneri în funcţie şi exploatarea subsistemelor. Prin caietele de sarcini se descriu elementele tehnice şi calitative menţionate în piesele desenate, se prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor, se detaliază caracteristicile şi calităţile materialelor folosite, se descriu lucrările care se execută, calitatea şi modul de realizare, se stabilesc responsabilităţi pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor, se prevăd măsurile şi responsabilităţile privind exploatarea şi buna funcţionare a sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de calcul prin care se justifică dimensionarea echipamentelor şi a elementelor componente, nominalizează planşele aferente proiectului, descriu execuţia lucrărilor, stabilesc standardele europene sau naţionale de profil, normativele şi alte prescripţii care trebuie respectate la materiale şi execuţie, precum şi condiţiile de recepţie; 

e)listele cu cantităţile de echipamente şi materiale, care cuprind denumirea, tipul, cantitatea, producătorul şi furnizorul; 

f)tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de detecţie alocat, indicativul alocat elementului, care trebuie să coincidă cu cel utilizat în planşele desenate, partiţia din care face parte, zona protejată şi modul de programare a zonei; 

g)fişele tehnice ale echipamentelor din componenţa fiecărui subsistem; 

h)piesele desenate, care cuprind: 

1.planşa de încadrare în zonă, în care se nominalizează şi străzile adiacente; 

2.planşe distincte pentru fiecare subsistem component, întocmite la o scară convenabilă, în care se figurează amplasarea fiecărui echipament şi element component, utilizând simboluri standardizate sau de firmă, traseele de cabluri aferente subsistemelor, precum şi tabloul de alimentare cu energie electrică. 

 

Art. 6 

 (1)Proiectele se întocmesc cu respectarea următoarelor cerinţe: 

a)un exemplar se predă beneficiarului pe bază de proces-verbal, iar un altul se păstrează la proiectant, în format scris ori electronic, în regim de confidenţialitate; 

b)se atribuie un cod şi se numerotează filele, cu specificarea numărului total de file, în antetul sau subsolul cărora se vor trece codul proiectului, denumirea proiectantului şi expresia "document confidenţial". 

(2)Proiectantul ţine evidenţa proiectelor întocmite într-un registru anume destinat, iar accesul la acestea este permis numai personalului autorizat, cu atribuţii profesionale în legătură cu obiectivul în cauză. 

 

Art. 7 

Echipamentele componente utilizate în sistemele de securitate trebuie să fie fabricate conform standardelor europene prevăzute la art. 5 şi certificate de laboratoare acreditate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European. 

 

Art. 8 

Executarea instalaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se face cu respectarea proiectelor avizate de poliţie. 

 

Art. 9 

(1)La punerea în funcţiune, instalatorul are obligaţia asigurării suportului tehnic şi a instruirii persoanelor desemnate de beneficiar pentru utilizarea corectă a sistemului, aspect materializat prin încheierea unui document. 

(2)După punerea în funcţiune a subsistemului de televiziune cu circuit închis, beneficiarul are obligaţia păstrării software-ului necesar funcţionării pe toată durata de viaţă a echipamentului şi/sau perioada de arhivare a imaginilor. 

 

Art. 10 

 (1)La finalizarea sistemului de alarmare împotriva efracţiei, firma executantă predă în mod obligatoriu beneficiarului utilizator următoarele documente: 

a)proiectul şi avizul poliţiei; 

b)instrucţiunile de utilizare a sistemului de alarmare; 

c)software-ul necesar funcţionării fiecărui echipament instalat şi documentele care atestă instruirea personalului utilizator desemnat de beneficiar; 

d)jurnalul de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei. 

(2)În jurnalul de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei se consemnează toate persoanele care au participat la instalarea şi punerea în funcţiune a sistemului de alarmare împotriva efracţiei, iar ulterior evenimentele tehnice survenite în funcţionare, în ordine cronologică. 

(3)Păstrarea jurnalului se face de către beneficiarul utilizator, la acesta având acces personalul abilitat al firmei licenţiate care asigură service-ul. 

(4)Este obligatorie consemnarea în jurnalul de service a tuturor intervenţiilor tehnice în sistem, inclusiv de programare, menţionându-se data şi ora apariţiei defectului, data şi ora remedierii, componentele reparate ori înlocuite, persoanele care au executat lucrarea, avizul acestora, semnătura specialistului şi a beneficiarului. 

(5)Reviziile tehnice periodice includ toate operaţiunile necesare pentru menţinerea în stare de funcţionare a subsistemelor tehnice instalate la parametrii proiectaţi, iar frecvenţa acestora se stabileşte de beneficiar, în funcţie de riscurile la adresa securităţii fizice şi a mediului ambient, însă cel puţin o revizie pe semestru. 

 

Art. 11 

Beneficiarii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei au obligaţia individualizării codurilor de acces în sistem ale personalului utilizator şi a schimbării periodice a acestora. 

 

Art. 12 

(1)Personalul tehnic implicat în activitatea de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei înştiinţează beneficiarul despre eventualele vicii de funcţionare. 

(2)Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei cu obligaţii contractuale de asigurare a întreţinerii sau a garanţiei sistemelor trebuie să dispună de un serviciu tehnic adecvat pentru a remedia defecţiunile semnalate în cel mult 24 de ore de la primirea sesizării beneficiarului. 

 

Art. 13 

În situaţia în care sistemul necesită modificări ca urmare a reconfigurării sau a schimbării destinaţiei spaţiilor, în sensul diminuării numărului componentelor prevăzute în proiectul avizat iniţial, beneficiarul depune la unitatea de poliţie proiectul adaptat pentru eliberarea unui nou aviz.

 

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 335 din data de 17 mai 2012 

 

Add a comment (0)

Decizia ANSPDCP nr. 52 / 2012

Decizia ANSPDCP nr. 52 / 2012

privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video

  

Decizia Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 389, din 11 iunie 2012.

  

In vederea asigurarii unei protectii eficiente a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la protectia datelor cu caracter personal, statuat de art. 16 al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene,

intrucat utilizarea tehnicilor pentru captarea, transmiterea, manipularea, inregistrarea, stocarea sau comunicarea datelor constituite din imagini privind persoanele fizice reprezinta operatiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, in conformitate cu paragraful (14) din preambulul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, corelate cu dispozitiile Conventiei nr. 108/1981 a Consiliului Europei,

luand in considerare documentele emise la nivelul Grupului de Lucru Art. 29 si al altor organisme europene in legatura cu prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, in care se subliniaza potentialele riscuri referitoare la respectarea dreptului la viata privata si a dreptului la protectia datelor cu caracter personal,

precum si necesitatea respectarii principiului proportionalitatii datelor prelucrate raportat la scopul propus,

avand in vedere ca utilizarea mijloacelor de supraveghere video poate aduce atingere dreptului la viata privata al individului, consfintit de art. 26 din Constitutia Romaniei, republicata,

luand in considerare dispozitiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, referitoare la necesitatea respectarii demnitatii angajatului si informarea corecta cu privire la conditiile de munca, precum si pe cele referitoare la sanatatea si securitatea in munca,

avand in vedere dispozitiile art. 3 lit. a) din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, care definesc datele cu caracter personal ca fiind orice informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila,

luand in considerare prevederile art. 3 lit. b) din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, care stabilesc faptul ca prelucrarea datelor cu caracter personal este orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueaza asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea catre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, stergerea sau distrugerea,

avand in vedere regulile generale privind prelucrarea datelor personale, potrivit carora datele cu caracter personal destinate a face obiectul unei prelucrari trebuie sa fie prelucrate cu buna-credinta si in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, colectate in scopuri determinate, legitime si explicite, adecvate, pertinente si neexcesive fata de scopul in care sunt colectate si ulterior prelucrate, exacte si, daca este cazul, actualizate, stocate intr-o forma care sa permita identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesara realizarii scopurilor in care datele sunt prelucrate,

luand in considerare extinderea accentuata in societatea contemporana a utilizarii sistemelor de supraveghere video in spatiile publice si private, destinate prevenirii savarsirii de fapte de natura a aduce atingere persoanelor fizice, bunurilor si proprietatilor publice ori private, raportat la dezvoltarea sistemelor tehnologice de supraveghere prin utilizarea de camere de supraveghere video, de natura a aduce atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, prin utilizarea nelegitima, neadecvata sau excesiva a acestora,

remarcand faptul ca numeroase entitati publice sau private au inceput sa utilizeze frecvent sisteme de supraveghere video, in principal, pentru a controla deplasarea persoanelor si a bunurilor, precum si accesul in anumite spatii,

avand in vedere ca anumite entitati publice sau private utilizeaza sisteme de supraveghere video, in mod excesiv, atat pentru a controla accesul angajatilor la locul de munca, cat si pentru a monitoriza corectitudinea si eficienta activitatii desfasurate de acestia, ceea ce poate aduce atingere vietii private a acestora, avand in vedere necesitatea stabilirii de catre operator a unor masuri adecvate pentru asigurarea exercitarii drepturilor persoanelor ale caror date cu caracter personal sunt supuse prelucrarii prin mijloace de supraveghere video, raportat la natura datelor prelucrate si scopul prelucrarii acestora,

luand in considerare responsabilitatea legala a operatorilor de a asigura informarea persoanelor vizate cu privire la faptul ca in anumite spatii se realizeaza monitorizarea prin mijloace de supraveghere video, pentru a clarifica modalitatea de aplicare a regulilor generale de prelucrare a datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, precum si pentru a evita producerea unor abuzuri in activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, care pot afecta viata privata a unui numar semnificativ de persoane fizice,

tinand cont de dispozitiile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiect ivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 301/2012,

avand in vedere dispozitiile referitoare la prelucrarea imaginii din reglementarile legale in domeniul audiovizualului,

vazand Referatul de aprobare nr. 21 din 28 martie 2012 al Serviciului control operatori din cadrul Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, referitor la propunerea emiterii unei decizii privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video,

in temeiul prevederilor art. 3 alin. (5) si (6) din Legea nr. 102/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autorit atii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, cu modificarile ulterioare, si ale art. 6 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, aprobat prin Hotararea Biroului permanent al Senatului nr. 16/2005, cu modificarile si completarile ulterioare,

presedintele Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal emite urmatoarea DECIZIE:



Art. 1.

(1) Colectarea, inregistrarea, stocarea, utilizarea, transmiterea, dezvaluirea sau orice alte operatiuni de prelucrare a imaginilor prin mijloace de supraveghere video, care permit identificarea directa sau indirecta a persoanelor fizice, reprezinta operatiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal ce intra sub incidenta prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare
(2) Imaginile referitoare la persoane identificate sau identificabile, prelucrate prin mijloace de supraveghere video, pot constitui date cu caracter personal: 
a) chiar daca nu sunt asociate cu datele de identitate ale persoanei; sau 
b) chiar daca nu contin imaginea persoanei filmate, ci alte informatii de natura sa conduca la identificarea acesteia (de exemplu: numarul de inmatriculare al vehiculului)
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica indiferent de suportul utilizat pentru prelucrare, de tehnica utilizata sau de tipul de echipament. 

Art. 2.

Instalarea si utilizarea sub aspect tehnic a echipamentelor si elementelor componente ale sistemului de supraveghere video se realizeaza in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. 

Art. 3.

Prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea sistemelor de supraveghere video se efectueaza cu respectarea regulilor generale prevazute la art. 4 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, in special a principiului proportionalitatii scopului. 

Art. 4.

Supravegherea video poate fi efectuata, in principal, in urmatoarele scopuri: 
a) prevenirea si combaterea savarsirii infractiunilor; 
b) supravegherea traficului rutier si constatarea incalcarii regulilor de circulatie rutiera; 
c) asigurarea pazei si protectiei persoanelor, bunurilor si valorilor, a imobilelor si a instalatiilor de utilitate publica, precum si a imprejmuirilor afectate acestora; 
d) indeplinirea unor masuri de interes public sau exercitarea prerogativelor de autoritate publica; 
e) realizarea unor interese legitime, cu conditia sa nu se prejudicieze drepturile si libertatile fundamentale sau interesul persoanelor vizate. 

Art. 5.
(1) Supravegherea video poate fi efectuata in locuri si spatii deschise sau destinate publicului, inclusiv pe caile publice de acces de pe domeniul public sau privat, in conditiile prevazute de lege
(2) Camerele de supraveghere video se monteaza in locuri vizibile
(3) Este interzisa utilizarea mijloacelor de supraveghere video ascunse, cu exceptia situatiilor prevazute de lege
(4) Este interzisa prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video in spatii in care se impune asigurarea intimitatii persoanelor, cum ar fi: cabine de proba, vestiare, cabine de dus, toalete si alte locatii similare. 

Art. 6.

Prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea sistemelor de supraveghere video se efectueaza cu consimtamantul expres si neechivoc al persoanei vizate sau in cazurile prevazute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. 

Art. 7.

Prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, exclusiv in legatura cu originea rasiala sau etnica, convingerile politice, religioase ori filozofice, apartenenta sindicala, starea de sanatate si viata sexuala, este interzisa, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege. 

Art. 8.
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video este permisa pentru indeplinirea unor obligatii legale exprese sau in temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, in special a informarii prealabile a acestora
(2) In situatia in care nu sunt aplicabile prevederile alin. (1), prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video nu se poate efectua decat pe baza consimtamantului expres si liber exprimat al acestora, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, in special a informarii prealabile a acestora
(3) Nu este permisa prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video in interiorul birourilor unde acestia isi desfasoara activitatea la locul de munca, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege sau a avizului Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal. 

Art. 9.

Prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor prin mijloace de supraveghere video, inclusiv dezvaluirea acestora, este permisa cu acordul expres al reprezentantului legal sau in situatiile prevazute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea drepturilor acestora, in special a informarii prealabile. 

Art. 10.
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, inclusiv dezvaluirea acestora, efectuata exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, se realizeaza cu respectarea conditiilor stabilite de Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), daca datele au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata, devin incidente prevederile art. 11 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare
(3) Prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor prin mijloace de supraveghere video, efectuata exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, se poate realiza numai cu protejarea vietii private a acestora, potrivit Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si reglementarilor legale incidente.

Art. 11.
(1) Operatorii care prelucreaza date cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video sunt obligati sa furnizeze informatiile prevazute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu privire la: 
a) existenta sistemului de supraveghere video si scopul prelucrarii datelor prin astfel de mijloace; 
b) identitatea operatorului; 
c) existenta inregistrarii imaginilor si categoriile de destinatari ai acestora; 
d) drepturile persoanelor vizate si modul de exercitare a acestora
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) trebuie aduse la cunostinta persoanelor vizate, in mod clar si permanent. Existenta sistemului de supraveghere video va fi semnalata prin intermediul unei pictograme care sa contina o imagine reprezentativa cu vizibilitate suficienta si pozitionata la o distanta rezonabila de locurile unde sunt amplasate echipamentele de supraveghere video. 

Art. 12.
(1) Persoanele vizate beneficiaza de dreptul de informare, dreptul de acces la date, dreptul de interventie asupra datelor, dreptul de opozitie, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale si dreptul de a se adresa justitiei, care se exercita in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare
(2) In cazul activitatilor de prevenire, cercetare si reprimare a infractiunilor si de mentinere a ordinii publice, precum si al altor activitati desfasurate in domeniul dreptului penal, sunt aplicabile prevederile art. 16 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. 

Art. 13.
(1) Operatorii sunt obligati sa adopte masurile de securitate tehnice si organizatorice necesare pentru protejarea datelor cu caracter personal in conditiile art. 19 si 20 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare
(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video nu se poate realiza decat de persoanele autorizate de catre operator
(3) Persoanele prevazute la alin. (2) trebuie sa fie instruite de operator cu privire la legislatia referitoare la protectia datelor cu caracter personal si sunt obligate sa se supuna acesteia. 

Art. 14.

(1) Durata de stocare a datelor obtinute prin intermediul sistemului de supraveghere video trebuie sa fie proportionala cu scopul pentru care se prelucreaza datele, dar nu mai mare de 30 de zile, cu exceptia situatiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate
(2) La expirarea termenului stabilit de operator in conditiile alin. (1), inregistrarile se distrug sau se sterg, dupa caz, in functie de suportul pe care s-au stocat. 

Art. 15.

(1) Prelucrarea datelor personale prin sisteme de supraveghere video, inclusiv transferul acestora intr-un stat tert, trebuie notificata Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal anterior inceperii prelucrarii, cu exceptia situatiilor care intra sub incidenta deciziilor presedintelui acestei autoritati privind cazurile in care nu este necesara notificarea
(2) In situatia in care devin aplicabile dispozitiile Deciziei presedintelui Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal nr. 11/2009 privind stabilirea categoriilor de operatiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru drepturile si libertatile persoanelor, notificarea se efectueaza in termenul stabilit la art. 2 al acesteia. 

Art. 16.

Incalcarea dispozitiilor prezentei decizii atrage raspunderea contraventionala, potrivit Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, daca fapta nu este savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune. 

Art. 17.
(1) Prevederile prezentei decizii nu se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video efectuate in cadrul activitatilor prevazute la art. 2 alin. (7) din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare
(2) Prevederile prezentei decizii nu se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal, prin mijloace de supraveghere video, efectuate de persoanele fizice exclusiv pentru uzul lor personal, daca datele in cauza nu sunt destinate a fi dezvaluite. 

Art. 18.

Prezenta decizie nu aduce atingere altor dispozitii legale in vigoare referitoare la utilizarea mijloacelor de supraveghere video. 

Art. 19.

(1) Prezenta decizie intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I
(2) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei decizii, operatorii de date cu caracter personal care prelucreaza date dintre cele prevazute la art. 1 vor efectua demersurile necesare pentru respectarea dispozitiilor acesteia. 


Presedintele

Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal,

Georgeta Basarabescu 
Bucuresti, 31 mai 2012.

 

Add a comment (0)

Hotararea nr. 935 din 2007

Hotararea nr. 935/2007

Pentru stabilirea modelului echipamentului pentru agentii de paza care isi desfasoara activitatea in cadrul societatilor specializate de paza si protectie

 

Abroga HG 519/2004 privind stabilirea modelului echipamentului pentru agenţii de pază care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor specializate de pază şi protecţie. 

Publicat in Monitorul Oficial, nr. 578 din 23 august 2007

In temeiul articolului 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al articolului 22 alin. (5) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, 

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. I
(1) Articolele de echipament pentru agentii de paza din cadrul societatilor specializate de paza si protectie sunt cele prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

(2) Prezenta hotarare nu aduce atingere domeniului reglementat de Hotararea Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor minime pentru introducerea lor pe piata, cu modificarile ulterioare.

Art. II
(1) Uniformele de serviciu, de interventie sau de protectie se stabilesc de catre fiecare angajator, astfel incat, prin croiala si culoare, acestea sa nu prezinte o asemanare evidenta cu articolele de echipament ale autoritatilor publice, de natura sa creeze confuzii.

(2) Descrierea articolelor de echipament este cuprinsa in regulamentul de organizare si functionare al societatii, care se aproba odata cu licentierea acesteia.

(3) Orice modificare ulterioara a articolelor de echipament este supusa aprobarii Inspectoratului General al Politiei Romane prin actualizarea regulamentului de organizare si functionare.

Art. III
(1) Bluzonul, vesta, bluza de protectie, scurta matlasata sau imblanita, hanoracul, suba, haina de piele, camasa-bluza, combinezonul, sacoul, geaca si salopeta se inscriptioneaza vizibil, pe partea din spate, cu denumirea si sigla societatii de paza si protectie, aprobate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

(2) Pe coifura se aplica emblema societatii de paza si protectie.

Art. IV
Conducatorii societatilor specializate de paza si protectie sunt obligati sa asigure portul uniformei de catre personalul de paza din subordine, conform prevederilor prezentei hotarari.

Art. V

In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari, societatile specializate de paza infiintate in baza Legii nr. 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor si valorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, ce au fost licentiate in conformitate cu Legea nr. 333/2003privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, si care nu au echipat personalul de paza cu uniforme in conditiile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 519/2004 privind stabilirea modelului echipamentului pentru agentii de paza care isi desfasoara activitatea in cadrul societatilor specializate de paza si protectie, prezinta unitatii de politie competente teritorial, spre aprobare, regulamentul de organizare si functionare, completat cu descrierea articolelor de echipament.

Art. VI
(1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

(a) nerespectarea prevederilor art. 3, precum si folosirea altor articole de echipament sau insemne decat cele prevazute in regulamentul de organizare si functionare al societatii, cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei;

(b) nerespectarea prevederilor art. 5, cu amenda de la 1.500 lei la 5.000 lei.

(2) Sanctiunile contraventionale prevazute la alin. (1) se aplica persoanelor juridice.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre ofiterii si agentii de politie din cadrul Politiei Romane.

(4) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Art. VII
Prevederile art. 6 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. VIII
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, Hotararea Guvernului nr. 519/2004privind stabilirea modelului echipamentului pentru agentii de paza care isi desfasoara activitatea in cadrul societatilor specializate de paza si protectie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 349 din 21 aprilie 2004, se abroga.

 

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

 

Contrasemneaza:
---------------
Ministrul internelor si reformei administrative,
Cristian David
Ministrul muncii, familiei si egalitatii de sanse,
Paul Pacuraru
Ministrul economiei si finantelor,
Varujan Vosganian
 

Add a comment (0)

L E G E nr. 117 din 15 iunie 2011

L E G E nr. 117 din 15 iunie 2011

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor

 

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 30 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

 

1. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Prevederile prezentei legi nu se aplică operaţiunilor cu arme şi muniţii efectuate de către instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice.”

 

2. La articolul 2 punctul I, poziţiile 2, 21, 3 şi 4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„2. arma de foc - orice armă portabilă cu ţeavă care poate arunca, este concepută să arunce sau poate fi transformată să arunce alice, un glonţ sau un proiectil prin acţiunea unui combustibil de propulsie; se consideră că un obiect poate fi transformat pentru a arunca o alice, un glonţ sau un proiectil prin acţiunea unui combustibil de propulsie dacă are aspectul unei arme de foc şi, ca urmare a construcţiei sale sau a materialului din care este confecţionat, poate fi transformat în acest scop; în înţelesul prezentei legi, nu sunt incluse, în definiţia armelor de foc, armele prevăzute în categoriile D şi E din anexă;

21. piesa - orice element sau element de înlocuire special conceput pentru o armă de foc, care este esenţial pentru funcţionarea acesteia, inclusiv o ţeavă, o fremă sau un recuperator de gaze, manşonul mobil sau butoiaşul, cuiul percutor sau închizătorul şi orice dispozitiv conceput sau adaptat pentru a reduce zgomotul provocat de tragerea unui foc de armă;

3. muniţia - ansamblu format din tub cartuş, încărcătură de azvârlire, capsă de aprindere şi, după caz, proiectil;

4. operaţiuni cu arme, piese şi muniţii - producerea, confecţionarea, asamblarea, intermedierea, modificarea, prelucrarea, repararea, experimentarea, vânzarea, cumpărarea, închirierea, schimbul, donaţia, comodatul, sponsorizarea, importul, exportul, transportul, tranzitul, transferul, transbordarea, depozitarea, casarea şi distrugerea armelor de foc, a pieselor şi a muniţiilor pentru acestea;”

 

3. La articolul 2 punctul I, după poziţia 21 se introduce o nouă poziţie, poziţia 22, cu următorul cuprins:

„22. componentă esenţială - mecanismul de închidere, camera cartuşului şi/sau ţeava armelor de foc, care, în calitate de obiecte separate şi în măsura în care sunt funcţionale, sunt incluse în categoria armelor de foc pe care sunt montate sau pentru care sunt concepute să se monteze;”

4. La articolul 2 punctul I, după poziţia 5 se introduce o nouă poziţie, poziţia 6, cu următorul cuprins:

„6. urmărire - urmărirea sistematică a armelor de foc şi, atunci când este posibil, a pieselor şi a muniţiei pentru acestea, de la fabricant până la cumpărător, pentru a sprijini autorităţile competente în procesul de detectare, investigare şi analizare a fabricării ilicite şi a traficului ilicit.”

 

5. La articolul 2 punctul II, poziţia 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. arme şi muniţii letale - arme şi muniţii prin a căror utilizare se poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor şi care sunt prevăzute în categoria B din anexă;”

 

6. La articolul 2 punctul III, poziţiile 2, 4, 5, 6, 10, 11 şi 12 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„2. arme de apărare şi pază - arme de foc scurte, recunoscute în condiţiile prevăzute de lege, destinate să asigure apărarea vieţii, integrităţii şi libertăţii persoanelor fizice, precum şi bunurilor aparţinând persoanelor fizice sau juridice;

...................................................................................................................

4. arme de tir - arme destinate practicării tirului sportiv, recunoscute în condiţiile prevăzute de lege;

5. arme de vânătoare - arme destinate practicării vânătorii, cu una sau mai multe ţevi, care folosesc muniţie cu glonţ sau/şi cu alice, recunoscute în condiţiile prevăzute de lege;

6. arme utilitare - arme destinate să asigure desfăşurarea corespunzătoare a unor activităţi din domeniile cinematografic, teatral, artistic, sportiv, cultural, industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar, al protecţiei mediului şi protecţiei împotriva dăunătorilor, precum şi desfăşurarea de către societăţile specializate de pază şi protecţie, a activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi a transporturilor de bunuri şi valori, respectiv a activităţilor de protecţie a persoanelor;

.....................................................................................................................

10. arme de panoplie - arme de foc devenite nefuncţionale ca urmare a dezactivării lor sau datorită gradului avansat de deteriorare, atestate de către un armurier autorizat în condiţiile legii;

11. arme de colecţie - armele destinate a fi piese de muzeu, precum şi armele aflate sau nu în stare de funcţionare, care constituie rarităţi sau care au valoare istorică, artistică, ştiinţifică sau documentară;

12. arme vechi - arme letale produse până în anul 1899 inclusiv sau reproduceri ale acestora, destinate să fie păstrate în colecţii;”

 

7. La articolul 2 punctul III, după poziţia 6 se introduc trei noi poziţii, poziţiile 61 – 63, cu următorul cuprins:

„61. arme şi dispozitive de agrement – arme şi dispozitive neletale, construite pe principii asemănătoare armelor care nu folosesc muniţii, ce aruncă proiectile nemetalice şi sunt destinate a fi folosite, atât în scop recreativ cât şi în cadrul competiţiilor sportive; sunt incluse în această categorie şi arcurile;

62. replici de arme tip airsoft – replici după arme şi dispozitive militare reale, la scară 1/1, cu mecanism electric, mecanic sau pe bază de gaz neiritant, construite pe principii asemănătoare armelor, care nu folosesc muniţii, ce aruncă proiectile nemetalice;

63. dispozitive paintball – dispozitive neletale cu mecanism pe bază de gaz sau mecanic, care aruncă proiectile sferice nemetalice umplute cu vopsea;”

8. La articolul 2, punctul V se modifică şi va avea următorul cuprins:

„V. Categorii de persoane

1. vânător – persoana fizică care a obţinut calitatea de vânător şi practică vânătoarea, în condiţiile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

2. colecţionar de arme - persoana care deţine ori intenţionează să deţină arme în colecţie şi care a dobândit, în condiţiile legii, un atestat de colecţionar;

3. federaţiile sportive naţionale de specialitate - structuri sportive de interes naţional, constituite în condiţiile legii, prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, care pentru desfăşurarea probelor sportive, conform statului lor, folosesc arme cu destinaţia tir;

4. sportivi de tir - sportivii legitimaţi la cluburi sportive care au dobândit certificat de identitate sportivă, eliberat de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, şi sunt afiliate la federaţiile sportive naţionale de specialitate;

5. sportiv de tir categoria I - sportivul care îndeplineşte în fiecare an baremurile cifrice stabilite şi aprobate de federaţiile sportive de specialitate;

6. antrenor de tir – persoana care a absolvit cursurile şcolii de antrenori şi certifică acest fapt prin diplomă sau carnet de antrenor;

7. instructor în poligonul de tragere - persoană care desfăşoară activităţi de instruire, îndrumare şi supraveghere a tragerilor efectuate în poligoanele autorizate şi care a dobândit, în condiţiile legii, un atestat de instructor în poligonul de tragere;

8. armurier - orice persoană fizică sau juridică autorizată, în condiţiile prezentei legi, să desfăşoare una sau mai multe operaţiuni cu arme, piese şi muniţii;

9. intermediar - orice persoană fizică sau juridică, cu excepţia armurierilor, autorizată, în condiţiile prezentei legi, a cărei activitate constă, integral sau parţial, în achiziţionarea, comercializarea sau realizarea de transferuri de arme;

10. rezident al unui stat membru - cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul unui stat membru, precum şi titularul unui document care atestă dreptul de rezidenţă al acestuia pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.”

 

9. La articolul 2 punctul VI, poziţiile 2 şi 7 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„2. paşaport european pentru arme de foc - documentul emis la cerere, în condiţiile legii, de autoritatea competentă, care conferă titularului dreptul de a circula pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene împreună cu armele înscrise în acest document, numai în măsura în care deţinerea, portul şi folosirea acestor arme este permisă în statul în care urmează să călătorească sau, după caz, dacă este autorizat de autorităţile competente ale acelui stat să introducă pe teritoriul său armele respective;

.....................................................................................................................

7. autorizaţie de transfer fără acord prealabil – documentul eliberat de autorităţile competente române ori ale unui stat membru al Uniunii Europene de expediţie, prin care se permite unui armurier sau intermediar să efectueze, pentru o anumită perioadă de timp, operaţiuni de transfer al armelor, pieselor şi muniţiilor către un armurier sau intermediar stabilit într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în care nu este necesar un acord prealabil al autorităţilor competente pentru fiecare operaţiune în parte sau, după caz, pentru tipurile de arme care fac obiectul transferului;”

 

10. La articolul 2 punctul VI, poziţia 3 se abrogă.

 

11. La articolul 2 punctul VI, după poziţia 7 se introduc două noi poziţii, poziţiile 8 şi 9, cu următorul cuprins:

„8. acord prealabil – documentul eliberat de autorităţile competente române, prin care se permite efectuarea unei operaţiuni de transfer al armelor şi muniţiilor pe teritoriul României, ori de către statul membru al Uniunii Europene de destinaţie, prin care se permite efectuarea unei operaţiuni de transfer al armelor, pieselor şi muniţiilor pe teritoriul său;

9. aviz de import/export – documentul eliberat de autorităţile române competente, prin care se permite efectuarea unei operaţiuni de transfer al armelor, pieselor şi muniţiilor pe/de pe teritoriul României dintr-un/către un stat care nu este membru al Uniunii Europene.”

 

12. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Autoritatea competentă

Art. 3. - Poliţia Română este autoritatea competentă care exercită controlul privind deţinerea, portul şi folosirea armelor, pieselor şi muniţiilor, precum şi cu privire la operaţiunile cu arme şi muniţii, în condiţiile prezentei legi.”

 

13. Articolul 4 se abrogă.

 

14. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Aspecte generale privind regimul armelor

Art. 5. - (1) Armele din categoria A din anexă pot fi deţinute şi folosite numai de către instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

(2) Armele letale din categoria B din anexă pot fi deţinute sau, după caz, purtate şi folosite de persoanele fizice numai în baza permisului de armă, iar de către persoanele juridice pot fi deţinute şi folosite numai în baza autorizaţiei eliberate în condiţiile prezentei legi.

(3) Armele neletale din categoriile C şi D din anexă pot fi deţinute şi, după caz, purtate şi folosite de persoane fizice sau juridice, cu condiţia îndeplinirii procedurilor de înregistrare sau autorizarea acestora, după caz, la/de către autorităţile competente, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(4) Armele şi dispozitivele neletale din categoria E din anexă pot fi deţinute şi, după caz, purtate şi folosite de către persoanele fizice şi juridice, fără îndeplinirea procedurilor de înregistrare sau autorizare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(5) Forma şi conţinutul documentelor emise în temeiul prezentei legi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(6) Evidenţa posesorilor de arme din categoriile B, C şi D din anexă, a armelor deţinute de aceştia, precum şi a documentelor prin care se acordă dreptul de a le deţine, purta şi folosi se ţine de către inspectoratele judeţene de poliţie şi de către Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti, care au eliberat aceste documente.”

 

15. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Condiţii generale privind deţinerea armelor

Art. 7. - (1) Orice persoană fizică sau juridică care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege are dreptul să deţină la domiciliul, reşedinţa, sediul sau punctul de lucru, arme şi muniţii.

(2) Persoanele fizice şi juridice care au dreptul să deţină, să poarte, să folosească sau, după caz, să desfăşoare operaţiuni cu arme din categoriile B, C şi D din anexă, piese şi muniţii corespunzătoare sunt obligate să permită controlul armelor, pieselor şi muniţiilor deţinute, la solicitarea organelor de poliţie şi să asigure securitatea acestora. Condiţiile de asigurare a securităţii acestor arme se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Armele pentru care s-a acordat doar dreptul de deţinere pot fi transferate de proprietarul lor în alt spaţiu decât cel menţionat în documente numai cu acordul scris al poliţiei, în conformitate cu procedura care va fi reglementată prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

16. La articolul 9, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,(2) Persoana care găseşte o armă militară, o armă letală, o armă neletală ori muniţii este obligată să le predea sau să anunţe de îndată cel mai apropiat organ de poliţie.

(3) Rudele sau persoanele care locuiesc împreună cu o persoană ce deţine în mod legal arme sau muniţii au obligaţia ca, în cazul în care deţinătorul a decedat sau este declarat dispărut, să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie şi să depună armele şi muniţiile respective la cel mai apropiat armurier, în termen de 15 zile de la data decesului sau, după caz, a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a dispariţiei.”

 

17. La articolul 11, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Armele neletale supuse notificării prealabile pot fi deţinute, purtate şi folosite numai după ce acestea au fost înregistrate la autorităţile competente, în condiţiile prezentei legi.”

 

18. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Documente care atestă dreptul de procurare, respectiv deţinere, port şi folosire a armelor

Art. 12. - (1) Autorizaţia de procurare a armei, permisul de armă, atestatul de colecţionar, autorizaţia temporară de transport şi folosire a armei, certificatul de deţinător şi paşaportul european pentru arme de foc se eliberează de către Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti, inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa solicitantul, precum şi de către Inspectoratul General al Poliţiei Române.”

 

19. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Categoriile de persoane fizice care pot fi autorizate să procure arme letale

Art. 14. - (1) Persoanele fizice de cetăţenie română cu domiciliul sau reşedinţa în România, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) pot fi autorizate, la cerere, să procure arme letale.

(2) Armele de apărare şi pază pot fi procurate numai de către următoarele categorii de persoane:

a) demnitarii, magistraţii, diplomaţii, militarii şi poliţiştii, pe perioada cât sunt în activitate şi după încetarea activităţii, pensionare, trecerea în rezervă sau retragere, după caz, cu excepţia situaţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din motive imputabile lor;

b) persoanele prevăzute de lege, care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, pe perioada în care au această calitate, cu excepţia personalului de pază din cadrul societăţilor specializate de pază;

c) persoanele incluse în programe de protecţie a martorilor, pe perioada în care au această calitate.

(3) Vânătorii pot procura arme de vânătoare precum şi arme de tir, numai din categoria armelor lungi.

(4) Sportivii de tir categoria I sau membri ai loturilor naţionale sau olimpice, pe perioada cât sunt în activitate, precum şi antrenorii şi instructorii în poligonul de tragere pot procura numai arme de tir cu excepţia situaţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din motive imputabile lor.

(5) Colecţionarii de arme pot procura numai arme de colecţie, cu excepţia celor prevăzute la categoria B poziţia 7 din anexă, proiectate după anul 1945, în condiţiile stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

20. La articolul 15, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Condiţii de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor letale

Art. 15. - (1) Autorizaţia de procurare a armelor letale se acordă persoanelor prevăzute la art. 14 alin. (2) - (5), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta de 18 ani;

b) deţin calitatea impusă de lege, atestată prin prezentarea unor documente stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, în funcţie de destinaţia armelor;

c) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de un an pentru infracţiuni comise cu intenţie, sau pentru infracţiuni prevăzute de prezenta lege cu excepţia cazurilor în care a intervenit amnistia sau reabilitarea;

d) nu sunt învinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, potrivit legislaţiei în vigoare;

e) sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru a deţine şi folosi arme şi muniţii;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente;

g) au absolvit un curs de instruire teoretică şi practică, organizat de o persoană juridică autorizată pentru această activitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

h) nu le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, deţinere sau, după caz, port şi folosire a armelor letale sau a armelor neletale supuse autorizării, cu excepţia situaţiilor în care măsura anulării s-a dispus ca urmare a pierderii calităţii prevăzute la art. 14 alin.

(2) – (5);

i) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale sau arme neletale supuse autorizării, din motive imputabile lor, procurate în condiţiile prezentei legi.

(2) Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armelor se depune de către solicitant la Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti sau la inspectoratul judeţean de poliţie în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa. Cererea se soluţionează în termen de maximum 45 de zile, în cazul primei autorizări, şi în termen de maximum 30 de zile, în cazul autorizărilor ulterioare.”

 

21. La articolul 15, alineatul (5) se abrogă.

 

22. La articolul 16 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) un număr nelimitat de arme, dintre cele prevăzute la art. 14 alin. (3) - (5), din România şi cel mult câte două arme din afara teritoriului României, pentru fiecare călătorie a solicitantului.”

 

23. La articolul 16, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) Persoanele prevăzute la art. 14 alin. (3) - (5) pot procura din afara teritoriului României arme corespunzătoare categoriei din care fac parte, într-o cantitate mai mare decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), numai prin intermediul armurierilor şi intermediarilor autorizaţi să comercializeze arme. ”

 

24. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Condiţiile exercitării dreptului conferit prin autorizaţia de procurare a armelor

Art. 18. – (1) Titularul autorizaţiei de procurare a armelor poate procura, în termenul de valabilitate a acesteia, tipul de armă şi cantitatea de muniţie înscrise în document, de la orice armurier şi intermediar autorizat să comercializeze în România arme, precum şi de la orice persoană autorizată din afara teritoriului României, care comercializează în condiţiile legii din ţara în care se află arme din această categorie.

(2) Procurarea armelor prevăzute la art. 14 alin. (2) - (5) se poate realiza prin cumpărare,

donaţie, moştenire, sponsorizare, închiriere sau comodat.

(3) Armele deţinute de persoanele fizice pot fi închiriate sau date în comodat numai prin

intermediul unui armurier.

(4) Cumpărarea armelor de la altă persoană fizică sau juridică se poate face numai prin intermediul unui armurier sau intermediar dintre cei prevăzuţi la alin. (1).

(5) Modalitatea de procurare de către persoanele fizice a armelor letale şi a armelor neletale supuse autorizării, precum şi a muniţiei corespunzătoare acestora prin mijloace de comunicare la distanţă se stabileşte în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

25. Articolul 19 se abrogă.

 

26. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Pierderea dreptului de procurare a armelor

Art. 20. - Dreptul de procurare a armelor se pierde, iar autorizaţia de procurare a armelor se retrage de către organul care a eliberat-o, dacă titularul nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b) - f) şi i).”

 

27. La articolul 22, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Modalităţi specifice de procurare a armelor în cazul unor categorii speciale de persoane

Art. 22. - (1) Persoanele prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi b) pot procura arme de apărare şi pază şi de la instituţiile în care sunt încadrate sau, după caz, le pot primi în dar sau recompensă, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei respective.”

 

28. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Vânzarea armelor letale

Art. 23. - Persoanele care deţin arme letale procurate în condiţiile prezentei legi le pot vinde numai prin intermediul armurierilor sau intermediarilor, autorizaţi să comercializeze astfel de arme.”

 

29. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Solicitarea acordării permisului de armă şi a înscrierii armei în permisul de armă

Art. 24. - (1) Persoana care a procurat, în condiţiile legii, arme letale are obligaţia ca, în termen de 3 zile lucrătoare de la data procurării, să se prezinte la organul de poliţie care a eliberat autorizaţia de procurare, în vederea solicitării acordării permisului de armă sau, după caz, pentru înscrierea armei în permisul de armă al cărui titular este deţinătorul.

(2) În cazul în care arma a fost procurată din afara teritoriului României, termenul prevăzut la alin. (1) este de maximum 15 zile lucrătoare de la data achiziţiei, dovedită prin actul de provenienţă.

(3) Deţinătorul armei are obligaţia să prezinte la solicitarea organului de poliţie competent fiecare armă cu ţeava ghintuită, împreună cu câte 5 cartuşe corespunzătoare calibrului fiecărei arme, în vederea înregistrării proiectilului şi a tubului-martor în evidenţele operative ale Inspectoratului General al Poliţiei Române. Procedura operaţiunii de înregistrare a proiectilului şi a tubului-martor se stabileşte în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

30. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Cantitatea de arme pentru care se poate acorda dreptul de deţinere şi, după caz, de port şi folosire

Art. 26. - (1) Dreptul de deţinere se poate acorda pentru un număr nelimitat de arme de vânătoare, de tir sau de colecţie.

(2) Dreptul de a purta şi folosi arme se poate acorda solicitantului, în condiţiile prezentei legi, după cum urmează:

a) pentru două arme de apărare şi pază;

b) pentru un număr nelimitat de arme de vânătoare;

c) pentru un număr nelimitat de arme de tir.”

 

31. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Valabilitatea permisului de armă

Art. 27. - (1) Permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen ce se calculează de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei prelungiri.

(2) În vederea prelungirii valabilităţii permisului de armă, titularul acestuia este obligat să se prezinte înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), la structura de poliţie competentă în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cu armele înscrise în permis, precum şi cu documentele stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Valabilitatea permisului de armă se prelungeşte de către autoritatea competentă pentru o perioadă de 5 ani dacă titularul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c) - f), h) şi i), iar armele destinate folosirii în condiţiile prezentei legi au efectuată inspecţia tehnică periodică.

(4) Permisul de armă conferă titularului drepturile prevăzute de lege şi după radierea din acesta a armelor înstrăinate prin vânzare, donaţie, închiriere sau comodat, până la expirarea termenului de valabilitate.”

 

32. La articolul 28, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Condiţiile exercitării dreptului de deţinere a armelor

Art. 28. - (1) Titularul dreptului de deţinere a armelor letale are obligaţia să păstreze armele şi muniţiile înscrise în permisul de armă, asigurate astfel încât să nu permită accesul la ele al persoanelor neautorizate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

.......................................................................................

(4) În cazul în care armele sunt scoase din incinta locului unde sunt păstrate, în vederea prezentării acestora la organele competente cu ocazia prelungirii valabilităţii permisului de armă, nu mai este necesară obţinerea prealabilă a autorizaţiei prevăzute la alin. (2).”

 

33. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Autorizarea folosirii armelor care fac obiectul dreptului de deţinere

Art. 29. - (1) Titularul dreptului de deţinere a unei arme letale poate fi autorizat, la cerere, de către structura de poliţie competentă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa, să folosească într-un poligon autorizat, în condiţiile legii, armele de vânătoare, de tir sau de colecţie.

(2) Colecţionarii de arme pot fi autorizaţi să folosească, în condiţiile legii, armele deţinute în colecţie cu ocazia unor manifestări culturale, artistice sau istorice.

(3) Autorizarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se referă la scopul pentru care s-a solicitat aceasta, traseul utilizat pentru transportul armelor, locul unde urmează a fi folosită arma şi termenul de valabilitate a autorizaţiei temporare de transport şi folosire a armei.

(4) Titularii dreptului de deţinere pot folosi o armă dintre cele deţinute, menţionată în mod expres în permisul de armă, numai în locul unde se află arma deţinută sau colecţia, în caz de legitimă apărare. În cazul în care titularul dreptului de deţinere a făcut uz de armă, are obligaţia să acţioneze în condiţiile prevăzute la art. 35 alin. (1) şi (2).

(5) Procedura de acordare a autorizaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabileşte prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi.

(6) Armele pentru care s-a obţinut dreptul de deţinere nu pot fi încredinţate de către posesorii acestora altor persoane, cu excepţia situaţiilor când armele se găsesc într-un poligon autorizat.”

 

34. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Anularea şi suspendarea dreptului de deţinere a armelor

Art. 30. - (1) Dreptul de deţinere a armelor se anulează, dacă titularul se află în una dintre următoarele situaţii:

a) nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c), e) şi f);

b) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 27 alin. (1) pentru prelungirea

valabilităţii permisului de armă;

c) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

d) a săvârşit într-o perioadă de 2 ani două contravenţii prevăzute de prezenta lege sau o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a anulării dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor;

e) a folosit armele deţinute fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 29 alin. (1), (2) şi (4); f) a pierdut din motive imputabile lui calitatea prevăzută la art. 14 alin. (3) şi (4) sau nu mai are calitatea prevăzută la art. 14 alin. (5), care a condiţionat acordarea dreptului de deţinere a armelor;

g) a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări imputabile acestuia;

h) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru deţinerea armelor;

i) se constată că dreptul de deţinere a armelor s-a acordat pe baza unor documente sau informaţii false.

(2) Dreptul de deţinere a armelor se suspendă în următoarele situaţii:

a) titularul dreptului nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. d);

b) titularului i s-a anulat calitatea prevăzută la art. 14 alin. (3) sau (4), care a condiţionat acordarea dreptului de deţinere sau, dar acesta a recurs la căile de atac prevăzute de lege pentru redobândirea acestei calităţi şi în cauză nu există o soluţie definitivă şi irevocabilă;

c) titularul a săvârşit o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de deţinere a armelor.

(3) În cazul în care persoana se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2), organul de poliţie competent retrage permisul de armă, iar titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele la un armurier autorizat, cu excepţia situaţiei în care armele se ridică de către organele de poliţie.”

 

35. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a permisului de armă

Art. 31. - (1) Constatarea situaţiilor prevăzute la art. 30 se face de către organele de poliţie competente, care iau măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de armă.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se comunică, în scris, titularului dreptului de deţinere sau, după caz, rudelor sau persoanelor care locuiau împreună cu acesta, în situaţia prevăzută la art. 30 alin. (1) lit. c).

(3) Măsura prevăzută la alin. (1) este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”

 

36. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Condiţiile de păstrare şi port ale armelor letale

Art. 33. - (1) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme letale are obligaţia de a păstra arma şi muniţia înscrisă în permisul de armă în condiţii de securitate, astfel încât să nu permită accesul la aceasta al persoanelor neautorizate.

(2) Păstrarea armei şi muniţiei prevăzute la alin. (1), la domiciliul sau reşedinţa deţinătorului, se face în locuri special destinate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Arma de apărare şi pază poate fi purtată numai de către titularul permisului, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) trebuie să fie asigurată şi să nu fie armată;

b) să nu prezinte defecţiuni, cu excepţia situaţiei în care este transportată la armurier;

c) trebuie să stea în permanenţă introdusă în toc şi ascunsă vederii, cu excepţia situaţiilor în care persoana este autorizată, potrivit legii, să o utilizeze;

d) să se afle în permanenţă numai asupra sa şi să nu fie înmânată, sub nicio formă, altor persoane, cu excepţia armurierilor, intermediarilor, organelor de poliţie competente, precum şi personalului abilitat prin lege să păstreze şi să asigure securitatea temporară a armelor, la intrarea în instituţiile publice, în mijloacele de transport naval sau aerian, precum şi în alte locuri unde portul armei este interzis prin lege;

e) deţinătorul să nu se afle sub influenţa băuturilor alcoolice, produselor sau substanţelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseală sau să nu sufere de afecţiuni temporare, de natură să genereze o stare de pericol, în condiţiile în care poartă arma asupra sa.”

 

37. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Acordarea dreptului de port şi folosire a armelor de vânătoare

Art. 37. - (1) Dreptul de a purta şi folosi armele de vânătoare se acordă, în condiţiile prezentei legi, persoanelor care deţin permis de vânătoare eliberat de autorităţile române.

(2) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare are obligaţia de a păstra armele înscrise în permisul de armă în condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) şi (2).”

 

38. La articolul 38 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) armele trebuie ţinute în toc sau husă, asigurate şi neîncărcate cu muniţie;”

 

39. La articolul 40, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Înstrăinarea temporară a armelor de vânătoare

Art. 40. - (1) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare, poate încredinţa unei alte persoane autorizate pentru portul şi folosirea unor astfel de arme, una sau mai multe dintre acestea, precum şi muniţia aferentă, în limitele prevăzute de lege, în vederea utilizării la vânătoare.”

 

40. Articolul 41 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Acordarea dreptului de port şi folosire a armelor de tir

Art. 41. - (1) Dreptul de a purta şi folosi arme de tir se acordă, în condiţiile prezentei legi, numai sportivilor de tir categoria I sau membri ai loturilor naţionale sau olimpice, pe perioada cât sunt în activitate, precum şi antrenorilor şi instructorilor în poligonul de tragere.

(2) Sportivii de tir prevăzuţi la alin. (1) pot purta şi folosi arme de tir numai din categoria celor utilizate în probele sportive pentru care au obţinut clasificarea sau calificarea.

(3) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de tir are obligaţia de a păstra armele înscrise în permisul de armă, în condiţiile prevăzute de lege pentru titularul dreptului de deţinere a acestor arme.”

 

41. La articolul 42 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) armele trebuie ţinute în husă sau, după caz, cutie, neîncărcate cu muniţie şi asigurate împotriva pierderii ori sustragerii;”

 

42. La articolul 42 alineatul (1), litera c) se abrogă.

 

43. La articolul 44 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) pentru armele de tir, cel mult 500 de cartuşe pentru fiecare armă pentru care are dreptul de port şi folosire.”

 

44. La articolul 44, alineatul (4) se abrogă.

 

45. La articolul 45, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Procurarea muniţiei de către colecţionarii de arme

Art. 45. - (1) Colecţionarii de arme pot procura şi deţine, numai la locul unde se află colecţia de arme, cel mult 25 de cartuşe cu proiectil şi 50 de cartuşe fără proiectil, pentru o armă lungă sau pentru o armă scurtă din cele prevăzute la categoria B poziţia 7 din anexă, proiectate până în anul 1945 inclusiv, în condiţiile prevăzute la art. 29 alin. (4).”

 

46. La articolul 46, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor letale

Art. 46. - (1) Suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor letale se dispune de către organele competente în următoarele situaţii:

a) titularul dreptului nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. d);

b) titularului i s-a anulat calitatea prevăzută la art. 14 alin. (2) – (4), dar acesta a contestat această măsură prin recurgerea la căile de atac prevăzute de lege şi în cauză nu există o soluţie definitivă şi irevocabilă;

c) a săvârşit o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de port şi folosire a armelor.”

 

47. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Anularea dreptului de port şi folosire a armelor letale

Art. 47. – (1) Anularea dreptului de port şi folosire a armelor letale se dispune de către organele competente, dacă titularul dreptului se află în una dintre următoarele situaţii:

a) nu mai are calitatea prevăzută la art. 14 alin. (2) - (4);”

b) nu mai îndeplineşte vreuna dintre condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b), c), e) şi f);

c) a pierdut armele înscrise în permisul de armă sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări ce-i sunt imputabile;

d) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 27 alin. (1) pentru prelungirea

valabilităţii permisului de armă;

e) a decedat sau a fost declarat dispărut, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

f) a săvârşit într-o perioadă de 2 ani două contravenţii prevăzute de prezenta lege sau o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a anulării dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor;

g) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru port şi folosire a armelor;

h) dreptul de port şi folosire a armelor s-a acordat pe baza unor documente sau informaţii false.

(2) În urma anulării dreptului de port şi folosire a armelor, permisul de armă se retrage de către organul de poliţie care a dispus măsura, iar armele şi întreaga cantitate de muniţie deţinute se depun, de îndată, la un armurier autorizat în acest sens, cu excepţia situaţiei în care acestea se ridică de către organele de poliţie. ”

 

48. După articolul 47 se introduce un nou articol, articolul 471, cu următorul cuprins:

,,Aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a dreptului de port şi folosire a armelor letale

Art. 471. - (1) Măsura suspendării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale se comunică, în scris, titularului dreptului sau, după caz, rudelor sau persoanelor care locuiau împreună cu acesta, în situaţia prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. e).

(2) În termen de 10 zile de la data luării la cunoştinţă cu privire la măsura suspendării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale, titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele şi întreaga cantitate de muniţie deţinută la un armurier autorizat, cu excepţia celor care se ridică de către organele de poliţie.

(3) Măsura suspendării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale este supusă controlului judecătoresc potrivit legii contenciosului administrativ.

(4) Exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, împotriva măsurii de suspendare sau anulare a dreptului de port şi folosire a armelor letale, de către persoana care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 46 alin. (1) şi art. 47 alin. (1), nu suspendă obligaţia persoanei de a depune armele la un armurier autorizat.”

 

49. La capitolul II secţiunea a 3-a, titlul punctului 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,6. Regimul călătoriilor în state terţe cu armele letale şi muniţiile deţinute de către cetăţenii români”

 

50. Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Autorizarea călătoriilor în state terţe cu armele letale şi muniţia corespunzătoare

Art. 48. - (1) Persoana care deţine, în condiţiile prezentei legi, arme letale şi care doreşte să călătorească cu acestea în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare state terţe, are obligaţia să solicite organului de poliţie care i-a acordat permisul de armă eliberarea unei autorizaţii în baza căreia organele poliţiei de frontieră permit ieşirea de pe teritoriul României cu armele şi muniţia înscrise în autorizaţie, făcând menţiune despre acestea în documentul de călătorie al titularului.

(2) Armele de apărare şi pază pot fi scoase de pe teritoriul României numai de către persoanele prevăzute la art. 43, în condiţiile prevăzute la art. 50.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia ca, la întoarcerea în România, să prezinte la frontieră toate armele înscrise în documentul de călătorie, pe care le-au deţinut la ieşirea din ţară. În cazul în care, pe perioada şederii în state terţe, armele înscrise în documentul de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, titularul trebuie să prezinte, la întoarcere, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat române, documente autentice, eliberate de organele de poliţie competente din statul în care s-a produs evenimentul, care să certifice faptul că persoana a reclamat pierderea, furtul sau, după caz, distrugerea armei, organele poliţiei de frontieră având obligaţia să facă menţiune despre aceasta în documentul de călătorie şi să informeze în scris Inspectoratul General al Poliţiei Române.

(4) În situaţia în care, pe perioada şederii în state terţe, armele înscrise în documentul de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, titularul are obligaţia ca, în termen de 3 zile de la intrarea în ţară, să se prezinte personal la organul de poliţie care i-a eliberat permisul de armă şi să depună o declaraţie cu privire la evenimentul produs, împreună cu o copie autentificată a documentului corespunzător, emis de organele competente din statul în care s-a produs evenimentul.”

 

51. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Eliberarea autorizaţiei de scoatere de pe teritoriul României a armelor letale pentru călătorii în state terţe

Art. 49. - (1) Autorizaţia prevăzută la art. 48 alin. (1) se acordă dacă solicitantul îndeplineşte

următoarele condiţii:

a) este titular al unui permis de armă pentru armele şi muniţia care urmează să fie înscrise în

documentul de călătorie;

b) prezintă motivele pentru care doreşte să călătorească în state terţe cu armele şi muniţia pentru care solicită înscrierea în documentul de călătorie.

(2) Autorizaţia prevăzută la art. 48 alin. (1) trebuie să cuprindă date referitoare la titularul

acesteia, data şi punctul de frontieră prin care titularul urmează să iasă din ţară, precum şi cu privire la armele şi cantitatea de muniţie care urmează să fie scoase de pe teritoriul României.

(3) Cu ocazia eliberării autorizaţiei, organul de poliţie competent trebuie să informeze Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră cu privire la datele prevăzute la alin. (2).

(4) Documentele care trebuie să însoţească cererea pentru înscrierea armelor în documentul de călătorie, procedura de acordare a autorizaţiei prevăzute la art. 48 alin. (1), precum şi cea de înscriere a armelor şi muniţiei în documentul de călătorie, perioadele şi condiţiile în care titularul poate călători în state terţe cu armele înscrise în acest document, precum şi termenul de soluţionare a cererii se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

52. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Autorizarea călătoriilor în interes de serviciu, în afara teritoriului României, cu armele letale şi muniţia din dotare

Art. 50. - (1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 43 care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, urmează să se deplaseze în afara teritoriului României împreună cu armele aflate în dotare, înscrierea acestor arme, precum şi a muniţiei corespunzătoare se face în paşaportul de serviciu de către organele poliţiei de frontieră, cu ocazia ieşirii din ţară a acestor persoane, pe baza adeverinţei eliberate titularilor de către instituţiile unde sunt încadrate aceste persoane.

(2) Adeverinţa prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă date referitoare la calitatea titularului acesteia, data şi punctul de frontieră prin care titularul urmează să iasă din ţară, precum şi cu privire la armele şi cantitatea de muniţie care urmează să fie scoase de pe teritoriul României.

(3) Instituţiile la care sunt încadrate persoanele prevăzute la art. 43 au obligaţia să informeze, în scris, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, ori de câte ori aceste persoane urmează să călătorească în afara teritoriului României cu armele înscrise în paşaportul de serviciu.

(4) Prevederile art. 48 alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor prevăzute la art. 43, în această situaţie organele poliţiei de frontieră având obligaţia să anunţe în scris şi instituţiile unde sunt încadrate aceste persoane.

(5) Condiţiile în care persoanele prevăzute la art. 43 pot călători în afara teritoriului României cu armele aflate în dotare se stabilesc prin ordin al conducătorului fiecărei instituţii unde sunt încadrate aceste persoane.”

 

53. La articolul 52, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Furtul, pierderea, distrugerea şi deteriorarea documentului de călătorie în care sunt înscrise arme letale

Art. 52. - (1) În cazul declarării furtului, pierderii sau distrugerii, în state terţe, a documentului de călătorie în care sunt înscrise armele şi muniţiile cu care titularul a ieşit de pe teritoriul României, acesta trebuie să se prezinte cu armele înscrise în document la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul unde s-a produs evenimentul, care, după ce verifică la Inspectoratul General al Poliţiei Române situaţia legală a acestor arme, eliberează titularului o adeverinţă în care se înscriu datele de identitate ale acestuia, precum şi marca, tipul şi seriile armelor.

(2) Adeverinţa prevăzută la alin. (1) conferă titularului numai dreptul de a introduce pe teritoriul României armele înscrise în aceasta şi se reţine de către organele poliţiei de frontieră, la intrarea în ţară.”

 

54. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Procurarea şi scoaterea de pe teritoriul României a armelor letale de către străinii titulari ai dreptului de scurtă şedere

Art. 54. - (1) Străinii care călătoresc în România pe baza unei vize de scurtă şedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot fi autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie, în vederea scoaterii acestora din România.

(2) Armele şi muniţia corespunzătoare procurate de către străini în timpul unei călătorii în România, în condiţiile prevăzute la alin. (1), vor fi exportate sau după caz transferate în statul de destinaţie numai prin intermediul armurierilor şi intermediarilor autorizaţi să efectueze astfel de operaţiuni.

(3) Inspectoratul General al Poliţiei Române eliberează persoanelor prevăzute la alin. (1), la cerere, autorizaţia de procurare a armelor, dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta de 18 ani;

b) fac dovada intrării legale în România;

c) prezintă autorizaţia de procurare a armei sau, după caz, a muniţiei eliberată de autorităţile competente ale statului de destinaţie, cu excepţia cazului în care în acel stat procurarea armei nu este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii prealabile, situaţie în care solicitantul va prezenta o comunicare scrisă emisă de autorităţile competente din care să reiasă acest fapt.

(4) Procedura acordării autorizaţiei de procurare a armei şi a autorizaţiei de scoatere a armei de pe teritoriul României de către persoanele prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

55. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Introducerea, deţinerea, portul şi folosirea armelor letale, pe teritoriul României

Art. 55. - (1) Străinii care călătoresc în România pentru a participa la concursuri oficiale de tir sau pentru a practica vânătoarea, în condiţiile legii, pe baza unei vize de scurtă şedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot, în baza avizului de introducere a armelor în ţară, să deţină şi, după caz, să poarte şi să folosească armele de vânătoare sau de tir pe care le deţin, dacă armele şi muniţia sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei.

(2) Avizul de introducere a armelor în ţară se poate acorda străinilor de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în următoarele condiţii:

a) fac dovada deţinerii legale a armelor, în statul de unde provin;

b) în cazul armelor de vânătoare, prezintă o invitaţie nominală de la o asociaţie de vânătoare din România, legal constituită, ce îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

c) în cazul armelor de tir, fac dovada faptului că urmează să participe la un concurs de tir organizat de o asociaţie sau un club de tir sportiv afiliate la federaţiile sportive naţionale de specialitate;

d) în cazul armelor de colecţie, fac dovada faptului că urmează să participe la o manifestare culturală, artistică sau istorică şi prezintă invitaţia unei asociaţii de colecţionari, legal constituită, ori a unei instituţii muzeistice din România.

(3) În cazul tranzitării teritoriului României de către străini cu armele prevăzute la alin. (1), avizul prevăzut la alin. (2) se acordă numai cu condiţia prezentării documentelor care atestă faptul că introducerea armelor şi muniţiei respective este permisă pe teritoriul statului de destinaţie.

(4) Procedura şi documentele necesare acordării avizului prevăzut la alin. (2) şi (3), cantităţile de arme care pot fi introduse de străini în România, se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

56. La articolul 56, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Regimul aplicabil unor categorii speciale de străini deţinători de arme letale

Art. 56. - (1) Însoţitorii delegaţiilor străine, la nivelul şefilor de stat sau de guvern, ai altor demnitari străini care beneficiază de protecţie, precum şi militarii străini pot introduce, purta şi folosi, pe teritoriul României, arme de apărare şi pază, pe bază de reciprocitate, sau în condiţiile stabilite prin acorduri bilaterale, dacă acestea sunt notificate Inspectoratului General al Poliţiei Române prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul Administraţiei şi Internelor.”

 

57. Articolul 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Procurarea şi înstrăinarea armelor neletale

Art. 58. - (1) Cetăţenii români şi rezidenţii statelor membre cu domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România, precum şi străinii cu şedere legală în România, care au împlinit vârsta de 18 ani, pot să procure arme neletale din categoriile C şi D din anexă, precum şi muniţia aferentă, de la orice armurier şi, după caz, intermediar care comercializează astfel de arme:

a) după obţinerea autorizaţiei de procurare potrivit alin. (4), pentru armele prevăzute la categoria C din anexă;

b) după notificarea prealabilă a organelor prevăzute la art. 12 alin. (1), pentru armele prevăzute la categoria D din anexă.

(2) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) pot procura, în scopul deţinerii, respectiv al portului şi folosirii, cel mult două arme neletale de autoapărare şi un număr nelimitat de arme de tir sportiv din categoria celor prevăzute la categoria C din anexă.

(3) Armele neletale prevăzute la categoria C pct. 22 din anexă pot fi procurate, în scopul deţinerii, respectiv al portului şi folosirii, numai de către sportivii şi antrenorii de tir.

(4) Autorizaţia de procurare a armelor neletale prevăzute la categoria C din anexă se acordă persoanelor prevăzute la alin. (1), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de un an cu excepţia cazurilor în care a intervenit amnistia sau reabilitarea;

b) nu sunt învinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, potrivit legislaţiei în vigoare;

c) sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical;

d) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente;

e) nu le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, deţinere sau, după caz, port şi folosire a armelor letale sau neletale supuse autorizării, cu excepţia situaţiilor în care măsura anulării s-a dispus ca urmare a pierderii calităţii prevăzute la art. 14 alin. (2) – (5);

f) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale şi neletale supuse autorizării, din motive imputabile lor, procurate în condiţiile prezentei legi.

(5) Prevederile art. 15 alin. (2) - (4), art. 17 şi ale art. 18 se aplică în mod corespunzător pentru situaţia prevăzută la alin. (4).

(6) Dreptul de procurare a armelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se pierde, iar autorizaţia de procurare a acestora se retrage de către organul care a eliberat-o, dacă titularul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).

(7) Armele prevăzute la alin. (1) nu pot fi înstrăinate, încredinţate sau împrumutate de către posesorii acestora, cu excepţia cazului în care acestea sunt depuse la structura de poliţie competentă, la personalul abilitat prin lege să păstreze şi să asigure securitatea temporară a armelor, la intrarea în instituţiile publice, în mijloacele de transport naval ori aerian, precum şi în alte locuri stabilite prin lege sau la armurieri şi intermediari, în vederea depozitării ori înstrăinării.

(8) Excepţie de la prevederile alin. (7) o fac armele prevăzute la categoria C pct. 22 din anexă, care pot fi încredinţate unei alte persoane autorizate pentru portul şi folosirea unor astfel de arme, în vederea utilizării în poligon.

(9) Procedura de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor neletale se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(10) Armele şi dispozitivele neletale prevăzute la categoria E din anexă pot fi procurate în România de orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani.

(11) Străinii care călătoresc în România pe baza unei vize de scurtă şedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot fi autorizaţi să procure din România arme neletale supuse autorizării sau notificării prealabile, în vederea scoaterii acestora din România, în condiţiile prevăzute la art. 54 alin. (1) – (3).”

 

58. La articolul 581, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Valabilitatea permisului de armă se prelungeşte de către structura de poliţie competentă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă al titularul dreptului dacă acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 58 alin. (4). Prevederile art. 27 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

(3) În cazul armelor prevăzute la categoria C pct. 23 din anexă, destinate pentru colecţie, autorităţile competente pot acorda numai un drept de deţinere. Prevederile art. 29 se aplică în mod corespunzător.”

 

59. Articolul 582 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Anularea şi suspendarea dreptului de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor neletale

Art. 582 - (1) Dreptul de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor neletale supuse autorizării se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situaţii:

a) nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a ), c) şi d);

b) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 27 alin. (1) pentru prelungirea valabilităţii permisului de armă;

c) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă; supuse autorizării

d) a săvârşit într-o perioadă de 2 ani două contravenţii prevăzute de prezenta lege sau o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a anulării dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor;

e) se constată faptul că titularul a folosit armele deţinute, cu încălcarea condiţiilor prevăzute la art. 29 alin. (1) şi (4);

f) titularul a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări imputabile acestuia;

g) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru port şi folosire a armelor;

h) dreptul de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor neletale s-a acordat pe baza unor documente sau informaţii false.

(2) Dreptul de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor neletale supuse autorizării se suspendă în următoarele situaţii:

a) titularul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. b);

b) titularul a săvârşit una dintre contravenţiile pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de deţinere, respectiv de port şi folosire.

(3) În cazul în care persoana se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2), organul competent retrage permisul de armă, iar titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele la un armurier autorizat, cu excepţia situaţiei în care armele se ridică de către organele de poliţie. Prevederile art. 31 şi 32 se aplică în mod corespunzător.

(4) Măsura anulării sau suspendării dreptului de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor neletale supuse autorizării se comunică, în scris, titularului dreptului sau, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), succesorilor acestuia. Prevederile art. 471 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător.”

 

60. Articolul 583 se abrogă.

 

61. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Păstrarea armelor neletale

Art. 60 - Posesorii armelor neletale din categoriile D şi E din anexă, au obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru păstrarea armelor la domiciliu, reşedinţă sau, după caz, la locul de rezidenţă, astfel încât să nu permită accesul persoanelor neautorizate la acestea şi să nu existe pericol de vătămare corporală accidentală.”

 

62. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Introducerea armelor neletale pe teritoriul României de către străini

Art. 61. - (1) Introducerea de către străini a armelor neletale din categoria celor supuse autorizării pe teritoriul României este interzisă, cu excepţia cazurilor în care titularul face dovada faptului că urmează să participe la un concurs de tir organizat de o asociaţie ori un club de tir sportiv afiliate la federaţiile sportive naţionale de specialitate, sau face dovada faptului că urmează să participe la o manifestare culturală, artistică sau istorică şi prezintă invitaţia unei asociaţii de colecţionari, legal constituită, ori a unei instituţii muzeistice din România.

(2) Străinii pot introduce în România arme neletale legal deţinute, din categoria celor supuse notificării prealabile, numai după obţinerea autorizaţiei de introducere a armelor în ţară.

(3) Autorizaţia de introducere a armelor în ţară se acordă dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) a împlinit vârsta de 18 ani;

b) motivează, în scris, necesitatea introducerii armei pe teritoriul României.

(4) Procedura acordării autorizaţiei prevăzute la alin. (2) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Armele şi dispozitivele neletale prevăzute la categoria E din anexă pot fi introduse în România fără restricţii de orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege privind portul şi folosirea acestora.”

 

63. Articolul 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Uzul de armă neletală

Art. 63. - (1) Titularii dreptului de a purta şi folosi arme neletale, destinate pentru autoapărare, pot face uz de armă numai în poligoanele autorizate în condiţiile prezentei legi sau în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate.

(2) Armele neletale prevăzute la categoriile C – E din anexă, destinate colecţiei, pot fi folosite în condiţiile prevăzute la art. 29.

(3) Folosirea armelor neletale în poligoanele autorizate se poate face numai în condiţiile stabilite prin regulamentele de ordine interioară ale acestora.”

 

64. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Folosirea armelor utilitare şi de agrement

Art. 64. – (1) Armele cu tranchilizante, harpoanele de pescuit şi armele de asomare pot fi folosite în condiţiile legii doar împotriva animalelor şi mamiferelor acvatice, numai în scopul pentru care sunt destinate, în astfel de condiţii încât să nu cauzeze vătămări corporale

persoanelor.

(2) Pistoalele de start, pot fi deţinute şi folosite de federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive afiliate acestora.

(3) Pistoalele de semnalizare, pot fi deţinute şi folosite de persoanele fizice şi juridice numai în scopul pentru care sunt destinate, în astfel de condiţii încât să nu cauzeze vătămări corporale persoanelor.

(4) Armele sau dispozitivele neletale destinate agrementului şi tirului sportiv pot fi folosite în spaţii delimitate care nu sunt accesibile publicului sau în spaţii special amenajate sau semnalizate, în astfel de condiţii încât să nu pună în pericol integritatea corporală sau

viaţa persoanelor.

(5) Sunt interzise portul şi folosirea armelor sau dispozitivelor neletale prevăzute la alin. (4) în locuri publice.

(6) Armele sau dispozitivele neletale prevăzute la alin. (1) - (4), pot fi transportate de la domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă al deţinătorului la locul unde urmează să se desfăşoare activităţile pentru care sunt destinate, numai dacă acestea sunt ţinute în husă, bagaj sau ambalaj şi nu sunt încărcate cu muniţie.”

 

65. La articolul 65, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Posesorii armelor neletale cu destinaţia de autoapărare pot procura şi deţine maximum 100 de cartuşe pentru fiecare armă dintre cele pentru care au drept de port şi folosire.”

 

66. La articolul 66, alineatele (2), (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,(2) Persoanele juridice de drept public, altele decât cele cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi persoanele juridice şi unităţile subordonate sau aflate în coordonarea acestora sunt autorizate să procure, să deţină şi să folosească arme letale şi arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare, în condiţiile prezentei legi, pentru exercitarea atribuţiilor specifice stabilite prin actele normative de organizare şi funcţionare a acestora.

(3) Persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice, pot fi autorizate în condiţiile prezentei legi, în funcţie de obiectul lor de activitate, să procure, să deţină şi să folosească arme letale şi arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare, pentru:

a) înarmarea personalului abilitat să desfăşoare activităţi de pază, dacă aceasta se justifică pentru asigurarea pazei sediilor, imobilelor sau obiectivelor care le aparţin sau cărora le asigură protecţie, precum şi a pazei persoanelor, bunurilor, valorilor sau transportului ori depozitării de valori importante, în cazul societăţilor al căror obiect de activitate îl constituie prestarea de servicii în domeniul pazei ori al celor care îşi pot asigura paza proprie, în condiţiile legii;

b) desfăşurarea activităţilor de executare a tragerilor cu arme în poligoane special amenajate, pentru antrenament sau divertisment, precum şi organizarea şi desfăşurarea cursurilor prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. g);

c) desfăşurarea activităţilor sportive, artistice, în centrele de producţie cinematografică şi televiziune, precum şi în cadrul spectacolelor de circ şi teatru.

.....................................................................................................................

(5) Persoanele juridice străine nu pot fi autorizate să deţină sau să folosească, pe teritoriul României, arme din categoria A din anexă, precum şi muniţia corespunzătoare acestora.”

 

67. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Autorităţile competente să acorde autorizări de procurare, deţinere şi folosire a armelor şi muniţiilor

Art. 67. - Autorizările prevăzute la art. 66 alin. (3) şi (4) se acordă de către Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti, inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază de competenţă se află sediul social, respectiv punctul de lucru al persoanei juridice, precum şi de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, în condiţiile prezentei legi.”

 

68. La articolul 68, alineatele (1), (3) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Condiţiile procurării, deţinerii, păstrării şi dotării personalului propriu cu arme şi muniţii

Art. 68. - (1) Persoanele juridice de drept public, altele decât cele cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi persoanele juridice şi unităţile aflate în subordonarea sau coordonarea acestora care, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de actele normative de organizare şi funcţionare, desfăşoară activităţi specifice care necesită dotarea personalului cu arme letale şi arme neletale, precum şi cu muniţia corespunzătoare, pot procura şi, după caz, înstrăina asemenea arme şi muniţie, în condiţiile prezentei legi, prin armurierii şi intermediarii autorizaţi în acest sens.

......................................................................................

(3) Păstrarea armelor şi muniţiei prevăzute la alin. (1) se face în spaţii special destinate şi avizate în condiţiile prevăzute de lege, asigurate în permanenţă cu pază înarmată, în condiţiile legii.

.....................................................................................

(6) Evidenţa prevăzută la alin. (5) se păstrează timp de 20 ani, în cazul armelor letale şi a armelor neletale supuse autorizării.”

 

69. La articolul 69 denumirea marginală, partea introductivă a alineatului (1) şi alineatele (2), (3) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Dotarea personalului propriu cu arme letale sau neletale supuse autorizării şi muniţii

Art. 69. - (1) Pot fi dotate, în condiţiile prevăzute la art. 68 alin. (4), cu arme letale sau neletale supuse autorizării persoanele care:

..........................................................................................

(2) Modelul ordinului de serviciu şi conţinutul instructajului prevăzut la alin. (1) lit. e), se stabilesc de angajator şi se avizează de către structurile de ordine publică din cadrul autorităţilor prevăzute la art. 67.

(3) Prevederile alin. (1) se aplică şi personalului cu atribuţii de gestionare, administrare şi întreţinere a armelor deţinute de persoana juridică sau unităţile prevăzute la art. 68 alin. (1), care trebuie să facă şi dovada absolvirii cursurilor prevăzute la art. 15 alin. (1)

lit. g).

.........................................................................................

(8) Dotarea cu arme de tir a cluburilor sportive care au dobândit certificat de identitate sportivă şi sunt afiliate la federaţiile sportive naţionale de specialitate, precum şi folosirea acestor arme de către sportivi, antrenori sau instructori în poligonul de tragere se fac cu avizul autorităţilor prevăzute la art. 67, în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.”

 

70. La articolul 69 alineatul (1), litera a) se abrogă.

 

71. La articolul 69, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Tipul de arme şi cantitatea de muniţie înscrise în ordinul de serviciu se stabilesc de către autorităţile prevăzute la art. 67.”

 

72. La articolul 72, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Personalul care urmează să desfăşoare în incinta poligonului activităţi permanente de supraveghere a activităţilor care se desfăşoară în această incintă, precum şi activităţi de instruire şi îndrumare a persoanelor care desfăşoară activităţi de antrenament trebuie să deţină atestatul de instructor, acordat de autorităţile prevăzute la art. 67, în condiţiile stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

73. La articolul 73 alineatul (1), literele g) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„g) federaţiile sportive naţionale de specialitate şi cluburile sau asociaţiile sportive afiliate acestora, pot deţine şi folosi arme de tir sportiv şi muniţia corespunzătoare, în funcţie de necesităţi, pentru desfăşurarea antrenamentelor sau concursurilor aprobate de aceste

federaţii;

.....................................................................................................................

i) centrele de producţie cinematografică, circurile, teatrele şi alte asemenea instituţii de cultură, artă şi sport pot deţine şi folosi arme de recuzită sau utilitare pentru activităţile pe care le desfăşoară.”

 

74. La articolul 73, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,(2) În cazul armelor deţinute în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. g), dotarea sportivilor cu arme de tir şi muniţia corespunzătoare în vederea desfăşurării antrenamentelor şi concursurilor se poate face numai în incinta poligoanelor, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. b) - d), în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora.

(3) În cazul armelor deţinute în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f), dotarea persoanelor desemnate să le folosească, în vederea desfăşurării activităţilor specifice, se poate face fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. b) - d), iar în cazul armelor de panoplie, şi fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 68 alin. (4).”

 

75. La articolul 74, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Autorizaţiile pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor

Art. 74. - (1) În vederea procurării de arme şi muniţii sau a construirii şi amenajării de poligoane, persoanele juridice prevăzute la art. 66 alin. (2) - (4) trebuie să depună o cerere la autorităţile prevăzute la art. 67, în vederea eliberării autorizaţiei corespunzătoare.”

 

76. La articolul 77, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) să anunţe schimbarea sediului sau a punctului de lucru cu cel puţin 10 zile înainte de aceasta, la organul de poliţie în a cărui rază de competenţă este situat noul sediu, pentru efectuarea menţiunilor corespunzătoare în autorizaţie;”

 

77. La articolul 79, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Autorizarea procurării armelor şi muniţiei de către societăţile specializate de pază

Art. 79. - (1) Societăţile specializate de pază, constituite potrivit Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi autorizate, la cerere, să procure de la armurierii şi intermediarii autorizaţi în acest sens:”

 

78. La articolul 79 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) în cazul activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor: arme letale cu destinaţie utilitară - numai pentru paza sediilor băncilor, centrelor de procesare valori monetare ori casieriilor colectoare, partidelor parlamentare, şantierelor arheologice, sediilor şi punctelor de lucru ale societăţilor care desfăşoară activităţi ce constituie monopol de stat, a sediilor armurierilor şi intermediarilor, depozitelor de arme, muniţii, materii explozive, substanţe toxice, substanţe stupefiante şi medicamente care conţin substanţe stupefiante, metale preţioase şi pietre preţioase, obiectivelor la care se asigură paza cu jandarmi în cooperare cu societăţile specializate de pază, poligoanelor în care se desfăşoară activităţi cu arme letale, precum şi a altor locuri prevăzute de lege în acest sens, iar arme neletale cu destinaţie utilitară - pentru activităţile de pază a celorlalte obiective, bunuri şi valori, desfăşurate potrivit legii;”

 

79. La articolul 84, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei pentru activităţi cultural-artistice

Art. 84. - (1) Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în

coordonarea unor instituţii publice şi care desfăşoară activităţi sportive, artistice în centrele

de producţie cinematografică şi televiziune, precum şi în cadrul unor spectacole de circ şi teatru pot fi autorizate, la cerere, de către autorităţile prevăzute la art. 67, să procure arme de panoplie şi, după caz, utilitare sau de recuzită, în condiţiile stabilite pentru persoanele prevăzute la art. 73 alin. (1) lit. h) şi i).”

 

80. La articolul 85, partea introductivă a alineatului (2) şi litera a) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Autorizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) poligoanele de tragere îndeplinesc normele tehnice de siguranţă şi sunt certificate în acest sens de către Inspectoratul General al Poliţiei Române;”

 

81. La articolul 85, după alineatul (3), se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

„(4) Condiţiile de avizare a poligoanelor de tragere se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Normele tehnice de siguranţă privind construcţia şi amenajarea poligoanelor de tragere se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.”

 

82. Articolul 86 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Condiţiile procurării armelor şi muniţiilor destinate folosirii în incinta poligoanelor de tragere

Art. 86. - (1) Persoanele juridice ale căror poligoane au fost autorizate să funcţioneze în condiţiile stabilite la art. 85 alin. (1) lit. a) şi c) pot fi autorizate, la cerere, să procure de la armurierii şi intermediarii autorizaţi în acest sens:

a) numai prin închiriere, arme letale, precum şi muniţia corespunzătoare şi sub orice formă prevăzută de lege, arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare, pentru poligoanele prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a);

b) sub orice formă prevăzută de lege, arme letale şi arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare, exclusiv pentru folosirea în poligon, pentru poligoanele prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. c).

(2) În vederea acordării autorizaţiei pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei de către autorităţile prevăzute la art. 67, persoanele juridice prevăzute la art. 85 alin. (1) întocmesc planul de dotare cu arme şi muniţie, care se depune la aceste autorităţi

împreună cu cererea de autorizare.

(3) Poate fi autorizată numai procurarea acelor arme şi muniţii care corespund celor pentru care poligonul a fost autorizat să fie folosite în incinta acestuia.

(4) Pentru păstrarea unui număr mai mic de 15 arme letale, spaţiul destinat depozitării trebuie prevăzut cu sistem de supraveghere video şi mijloace de alarmare instalate în condiţiile Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, conectate la dispecerate de alarmare şi intervenţie ale unor societăţi specializate de pază.

(5) În cazul depozitării unui număr mai mare de 15 arme letale şi a muniţiei aferente în incinta poligoanelor, spaţiile destinate păstrării trebuie asigurate în permanenţă şi cu pază înarmată.”

 

83. Articolul 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Condiţiile accesului diferitelor categorii de persoane în incinta poligoanelor de tragere

Art. 87. - (1) În funcţie de destinaţia poligoanelor de tragere, în incinta acestora sunt admise accesul şi desfăşurarea activităţilor de tragere cu arma, pentru următoarele categorii de persoane:

a) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a) şi c) personalul angajat la societatea specializată de pază, desemnat să poarte şi să folosească arme şi muniţie, persoanele care au absolvit sau urmează cursul de instruire prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. g), precum şi orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani pentru activităţi de tragere de divertisment;

b) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b) - numai personalul specializat pentru repararea şi testarea armelor, din cadrul armurierilor autorizaţi să repare arme.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), accesul în incinta poligonului de tragere este permis şi cu armele aflate în dotarea persoanei sau, după caz, în permisul de armă al cărui titular este, în vederea executării tragerilor cu aceste arme. În cazul titularilor dreptului de deţinere a armelor înscrise în permisul de armă, accesul este permis numai dacă aceştia prezintă autorizaţia prevăzută la art. 29.

(3) În cazul în care poligoanele prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. c) sunt destinate exclusiv pentru tragerile cu arme neletale, accesul în incinta acestora este permis oricărei persoane care a împlinit vârsta de 14 ani, cu condiţia ca, în cazul minorilor sub 18 ani, aceştia să fie

însoţiţi de o persoană majoră. Accesul acestor persoane în incinta poligonului este permis şi cu armele şi muniţia deţinute de acestea numai însoţite de documentele care atestă dreptul de deţinere sau port şi folosire al armelor.

(4) În cazul apariţiei unor incidente în incinta poligoanelor de tragere, în urma cărora au rezultat victime sau pagube materiale neplanificate, administratorul poligonului are obligaţia să acţioneze în condiţiile prevăzute la art. 35 alin. (1) şi (2).”

 

84. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească armele şi muniţiile pentru a putea fi deţinute sau comercializate

Art. 88. - (1) Armele şi muniţiile prevăzute la categoriile A – C şi categoria D pct. 25 – 29 din anexă, fabricate pe teritoriul României, pot fi deţinute sau comercializate numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sunt marcate de armurierul autorizat să le producă;

b) sunt certificate de către producător că îndeplinesc condiţiile de siguranţă în utilizare;

c) armele sunt înregistrate în Registrul Naţional al Armelor.

(2) Armele şi muniţiile prevăzute la categoriile A – C şi categoria D pct. 25 – 29 din anexă, fabricate în afara teritoriului României, introduse pe teritoriul României, pot fi comercializate sau, după caz, deţinute de persoane fizice sau juridice din România, numai dacă:

a) sunt marcate de producător;

b) sunt certificate de către producător sau de către un organism internaţional că îndeplinesc condiţiile de siguranţă în utilizare.

(3) Sunt exceptate de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. b) armele şi muniţiile care tranzitează, în condiţiile legii, teritoriul României.”

 

85. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Marcarea armelor şi muniţiilor

Art. 89. – (1) Armurierii care produc arme şi muniţii pe teritoriul României dintre cele prevăzute la categoriile A – C şi categoria D pct. 25 – 29 din anexă, au obligaţia ca, în procesul de fabricaţie a acestora, să aplice pe arme, muniţii şi pachete de muniţii marcaje destinate identificării şi urmăririi acestora. Prin pachet de muniţie în sensul prezentului articol se înţelege cea mai mică unitate de ambalare de muniţie completă.

(2) Marcajul pentru arma asamblată trebuie să indice:

a) denumirea producătorului;

b) ţara sau locul fabricării;

c) seria şi, după caz, anul de fabricaţie, dacă acesta nu face parte din numărul de serie.

(3) Marcajul prevăzut la alin. (2) se aplică pe cel puţin o componentă esenţială a armei de foc,

componentă a cărei distrugere ar face imposibilă utilizarea armei de foc.

(4) Marcajul aplicat pe pachete de muniţii trebuie să indice:

a) denumirea producătorului;

b) numărul de identificare a lotului;

c) calibrul;

d) tipul de muniţie.

(5) Marcajul aplicat pe muniţie trebuie să cuprindă elemente prevăzute la alin. (4) lit. a), c) şi d).”

 

86. După articolul 89 se introduce un nou articol, articolul 891, cu următorul cuprins:

Trecerea armelor în circuitul civil

Art. 891. – (1) Armele deţinute de instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pot fi trecute în circuitul civil, numai dacă sunt marcate în condiţiile prezentei legi.

(2) Marcarea armelor potrivit alin. (1) se efectuează de către armurieri autorizaţi în condiţiile legii să producă arme sau de către instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.”

 

87. La articolul 90, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Evidenţa care se ţine în registrele prevăzute la alin. (1) se constituie după criteriul elementelor prevăzute la art. 89 alin. (2).”

 

88. Articolul 91 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Păstrarea registrelor de evidenţă a armelor şi muniţiilor fabricate

Art. 91. - (1) Registrele prevăzute la art. 90 alin. (1) se păstrează de armurierii autorizaţi să producă arme şi muniţii, timp de 20 ani, după care se depun, pentru arhivare, la Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti sau la inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială de competenţă îşi au sediile sociale, respectiv punctele de lucru.

(2) În situaţia în care armurierii îşi încetează activitatea de producere a armelor şi muniţiilor,

registrele prevăzute la art. 90 alin. (1) se depun la Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti sau la inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială de competenţă îşi au sediile sociale, respectiv punctele de lucru, în termen de 15 zile de la încetarea activităţii.”

 

89. Titlul secţiunii a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 3-a

Inspecţia tehnică şi dezactivarea armelor şi muniţiilor”

 

90. Articolele 92 şi 93 se abrogă.

 

91. Articolul 94 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Inspecţia tehnică periodică

Art. 94. - (1) Inspecţia tehnică periodică a armelor se efectuează de către armurieri autorizaţi în condiţiile legii, în vederea verificării îndeplinirii de către acestea a condiţiilor tehnice de siguranţă în utilizare.

(2) În cazul în care se constată, cu ocazia efectuării inspecţiei tehnice periodice, că armele verificate îndeplinesc condiţiile tehnice de siguranţă în utilizare, armurierii prevăzuţi la alin. (1) eliberează persoanei fizice sau juridice căreia îi aparţin, certificatul de efectuare a inspecţiei tehnice periodice.

(3) Armurierii prevăzuţi la alin. (1) nu pot fi autorizaţi să efectueze inspecţia tehnică periodică a armelor care le aparţin.

(4) Cheltuielile ocazionate de efectuarea inspecţiei tehnice prevăzute la alin. (1) se suportă de către deţinătorul legal al armelor verificate.

(5) Pentru armele deţinute de persoanele fizice şi juridice inspecţia tehnică se efectuează la solicitarea deţinătorului legal, precum şi la solicitarea expresă a structurilor de poliţie competente.

(6) Condiţiile de autorizare a armurierilor pentru a efectua inspecţia tehnică periodică a armelor se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(7) Standardele şi tehnicile de inspecţie tehnică periodică a armelor se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.”

 

92. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Dezactivarea armelor şi regimul celor care au devenit improprii folosirii

Art. 95. - (1) Dezactivarea armelor de foc se realizează de către armurieri avizaţi în condiţiile legii, care eliberează în acest sens un certificat care să ateste dezactivarea armei de foc sau aplică pe suprafaţa armei de foc un marcaj clar vizibil.

(2) Sunt arme de foc dezactivate acele arme cu toate componentele esenţiale devenite definitiv nefuncţionale şi care nu pot fi îndepărtate, înlocuite sau modificate astfel încât arma de foc să poată fi reactivată în vreun fel.

(3) Armele care nu mai pot fi aduse în stare de funcţionare datorită unor defecţiuni iremediabile sunt verificate de armurierii prevăzuţi la alin. (1), care eliberează în acest sens un certificat sau aplică pe suprafaţa armei de foc un marcaj clar vizibil. În cazul în care aceste arme sunt nevandabile se predau armurierilor autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de casare a acestora.

(4) Condiţiile de avizare a armurierilor pentru a desfăşura operaţiuni de dezactivare a armelor de foc se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Standardele şi tehnicile de dezactivare a armelor de foc se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.”

 

93. Articolul 96 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Metodologia de certificare

Art. 96. - Procedura acordării certificatelor de dezactivare, precum şi a certificatelor de efectuare a inspecţiei tehnice periodice se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

94. Articolul 97 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Organizarea şi funcţionarea Registrului Naţional al Armelor

Art. 97. - (1) În cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se constituie Registrul Naţional al Armelor, ca sistem complex de prelucrare a datelor cu privire la evidenţa armelor, a deţinătorilor de arme, precum şi a operaţiunilor cu arme şi muniţii, necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor legale privind gestionarea aplicării dispoziţiilor prezentei legi.

(2) Termenul de păstrare a datelor cuprinse în evidenţele Registrului Naţional al Armelor este de 20 de ani.

(3) Inspectoratul General al Poliţiei Române exercită, prin structura care administrează Registrul Naţional al Armelor, următoarele atribuţii în domeniul gestionării regimului circulaţiei armelor şi muniţiei:

a) gestionează evidenţa operaţiunilor cu arme şi muniţii, precum şi cu privire la persoanele care le-au procurat şi către care s-au înstrăinat acestea;

b) gestionează evidenţa armurierilor şi intermediarilor care desfăşoară operaţiuni cu arme,

piese şi muniţii;

c) gestionează evidenţa etapelor procedurale parcurse de autorităţile competente în cazurile de declarare a pierderii, furtului sau distrugerii armelor şi muniţiilor aflate în circulaţie, operând menţiunile corespunzătoare în evidenţe;

d) cooperează cu instituţiile similare din străinătate şi cu reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, pentru monitorizarea operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii.

(4) Organizarea şi funcţionarea Registrului Naţional al Armelor, precum şi accesul la acesta se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.”

 

95. Articolele 98, 99, 100 şi 102 se abrogă.

 

96. Articolul 101 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Excepţii în cazul armelor militare

Art. 101.- Sunt exceptate de la prevederile art. 94-97 armele militare, a căror evidenţă se ţine de către instituţiile care au dreptul să le procure, să le deţină, să le folosească şi să le înstrăineze, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului fiecăreia dintre instituţiile respective.”

 

97. Titlul capitolului V se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,CAPITOLUL V

Regimul operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii”

 

98. Articolul 103 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Efectuarea operaţiunilor cu arme

Art. 103. - (1) Operaţiunile cu arme, piese şi muniţiile corespunzătoare pe teritoriul României pot fi efectuate numai de către sau prin intermediul armurierilor sau intermediarilor, în condiţiile stabilite prin prezenta lege, cu excepţia persoanelor fizice care, în baza autorizaţiei de procurare sau a dovezii notificării, după caz, pot procura din afara teritoriului României şi introduce în ţară, în condiţiile legii, arme letale şi neletale.

(2) Unităţile din subordonarea sau coordonarea instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale pot efectua operaţiuni cu arme, piese şi muniţii, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului fiecăreia dintre aceste instituţii.

(3) Operaţiunile cu arme, piese şi muniţii pot fi efectuate şi de către armurierii sau intermediarii constituiţi prin acte normative în subordonarea sau coordonarea altor instituţii publice.

(4) Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat constituite ca armurieri sau intermediari pot efectua operaţiuni cu arme, piese şi muniţii, în condiţiile prezentei legi.

(5) Procedura autorizării persoanelor fizice desemnate să desfăşoare operaţiuni cu arme, piese şi muniţii în structura armurierilor sau intermediarilor se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

99. Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Armurierii

Art. 104. - (1) Sunt armurieri de drept următoarele categorii de persoane juridice:

a) federaţiile sportive naţionale de specialitate, cluburile şi asociaţiile sportive afiliate acestora, precum şi gestionarii fondurilor de vânătoare;

b) companiile naţionale şi societăţile comerciale constituite în baza unor acte normative în vederea efectuării de operaţiuni cu arme, piese şi muniţii.

(2) Se pot constitui în armurieri, la cerere, persoanele fizice şi juridice, altele decât cele

prevăzute la alin. (1), care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.”

 

100. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Categorii de operaţiuni care pot fi desfăşurate de către armurieri

Art. 105. - (1) Persoanele juridice prevăzute la art. 104 alin. (1) sunt autorizate să efectueze operaţiuni cu arme, piese şi muniţii, după cum urmează:

a) instituţiile publice, altele decât cele care au competenţe în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, şi unităţile aflate în subordonarea sau coordonarea acestora, care, prin competenţele conferite de lege, desfăşoară activităţi ce necesită deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor, precum şi federaţiile sportive naţionale de specialitate, cluburile sau asociaţiile sportive afiliate acestora şi gestionarii fondurilor de vânătoare, pentru operaţiuni de procurare, înstrăinare în scop necomercial, reparare şi depozitare;

b) companiile naţionale şi societăţile comerciale constituite în baza unor acte normative, pentru efectuarea operaţiunilor în vederea cărora au fost constituite.

(2) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 104 alin. (2) pot fi autorizate, la cerere, să desfăşoare operaţiuni cu arme din categoriile B, C şi D din anexă, piesele acestora, precum şi cu muniţia corespunzătoare.

(3) Importul, exportul, transferul sau tranzitul armelor şi muniţiilor care se încadrează în categoria produselor militare, potrivit legii, sunt supuse şi controlului autorităţilor cu atribuţii în domeniul produselor strategice sau cu dublă utilizare.”

 

101. Articolul 106 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituirea armurierilor

Art. 106. - (1) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 104 alin. (2) se pot constitui ca armurieri, în baza autorizaţiei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, după includerea în obiectul de activitate a operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii.

(2) Autorizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă numai dacă toţi asociaţii şi administratorii îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c) şi d) şi nu figurează cu menţiuni în certificatul de cazier fiscal, iar cei care desfăşoară activităţi ce implică accesul efectiv la arme şi muniţii letale îndeplinesc şi condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a) şi lit. c) - g).

(3) Persoanele fizice se pot constitui ca armurieri, în baza autorizaţiei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, dacă îndeplinesc şi condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a) şi lit. c) - g).”

 

102. La articolul 107, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Autorizaţia prevăzută la art. 106 alin. (3) se retrage de către autoritatea care a acordat-o, în situaţia în care aceasta constată că persoana fizică nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a) şi lit. c) - g). Retragerea autorizaţiei are ca efect pierderea calităţii de armurier a persoanei fizice.”

 

103. Articolul 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Autorizarea desfăşurării operaţiunilor cu arme şi muniţii

Art. 108. - (1) Armurierii constituiţi în condiţiile prevăzute la art. 106 pot efectua operaţiuni cu arme, piese şi muniţii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legii privind regimul monopolului de stat, numai după obţinerea autorizaţiei pentru operaţiuni cu arme şi muniţii, acordată de autorităţile competente pentru fiecare categorie de operaţiuni dintre cele prevăzute la alin. (3) - (6).

(2) Autorităţile competente care acordă autorizaţia prevăzută la alin. (1) sunt Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti ori inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială îşi are sediul social armurierul sau, după caz, punctul de lucru unde urmează să se desfăşoare operaţiunile pentru care se solicită autorizarea.

(3) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de producere a armelor letale şi armelor neletale, precum şi a componentelor acestora se acordă armurierilor dacă aceştia îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin spaţii destinate efectuării operaţiunilor de producere a armelor, pieselor şi muniţiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protecţie şi sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliţie şi conectate la dispecerate de alarmare şi intervenţie specializate;

b) deţin spaţii corespunzătoare, destinate depozitării armelor şi pieselor, avizate de organele de poliţie, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă;

c) deţin, după caz, poligoane de tragere pentru verificarea armelor şi muniţiilor.

(4) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de comercializare sau, după caz, depozitare a armelor, pieselor şi muniţiilor se acordă armurierului care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) deţine, după caz, spaţii corespunzătoare destinate efectuării operaţiunilor de comercializare a armelor, pieselor şi muniţiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protecţie şi sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliţie şi conectate la dispecerate de alarmare şi intervenţie specializate;

b) deţine, după caz, spaţii corespunzătoare, destinate depozitării armelor şi pieselor, avizate de organele de poliţie, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă.

(5) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de reparare a armelor se acordă numai dacă armurierul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) deţine spaţii corespunzătoare, destinate depozitării armelor şi pieselor, avizate de organele de poliţie, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă şi asigurate în condiţiile stabilite la alin. (3) lit. a);

b) deţine, după caz, poligoane pentru verificarea armelor, autorizate în condiţiile prezentei legi.

(6) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de transport al armelor, pieselor şi muniţiilor letale se acordă numai dacă armurierul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) deţine în mod legal şi utilizează mijloace de transport omologate în condiţiile legii de Registrul Auto Român;

b) deţine spaţii corespunzătoare, destinate depozitării armelor şi pieselor, avizate de organele de poliţie, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă şi asigurate în condiţiile stabilite la alin. (3) lit. a).

(7) Este interzisă amenajarea depozitelor de muniţii în incinta imobilelor de locuinţe.

(8) În autorizaţia prevăzută la alin. (1) se menţionează în mod expres categoriile de operaţiuni cu arme, piese şi muniţii care pot fi efectuate de către armurier, iar în funcţie de spaţiul destinat acestora şi de nivelul de securitate, cantitatea de muniţie ce poate fi depozitată în acestea, conform avizului inspectoratului teritorial de muncă.”

 

104. Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Categorii de operaţiuni care pot fi desfăşurate de armurieri autorizaţi

Art. 109. - Armurierii autorizaţi în condiţiile art. 108 pot desfăşura următoarele activităţi:

a) cei autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de comercializare a armelor, pieselor şi muniţiilor: cumpărare, vânzare, închiriere, schimb, import, export şi transfer de arme şi muniţii, precum şi intermedierea efectuării acestor operaţiuni;

b) cei autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de reparare a armelor: reparare şi verificare a armelor, efectuarea inspecţiilor tehnice în baza autorizaţiei eliberate de autorităţile prevăzute la art. 67;

c) cei autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de producere a armelor, pieselor şi muniţiilor: producerea, asamblarea, modificarea, prelucrarea, experimentarea, efectuarea inspecţiilor tehnice, casarea şi distrugerea de arme şi, după caz, muniţii;

d) cei autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de transport: să efectueze transporturi de arme, piese şi muniţii în ţară, în şi din străinătate, cu mijloace de transport proprii sau închiriate, omologate în condiţiile legii.”

 

105. Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Obligaţiile armurierilor care desfăşoară operaţiuni de comerţ cu arme, piese şi muniţii

Art. 110. - (1) Armurierii care desfăşoară operaţiuni de comerţ cu arme, piese şi muniţii au următoarele obligaţii:

a) să introducă în circuitul comercial numai armele şi muniţiile care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 88 alin. (1) şi (2);

b) să comercializeze armele, piesele şi muniţiile numai către persoanele fizice şi juridice autorizate să le procure;

c) să procure arme, piese şi muniţii numai de la persoane juridice române sau străine, autorizate să desfăşoare asemenea operaţiuni, precum şi de la persoane fizice care le deţin şi le înstrăinează în condiţii de legalitate;

d) să îşi constituie registre în care să ţină evidenţa operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii, conform modelelor aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care au regim special şi se înregistrează la autorităţile prevăzute la art. 108 alin. (2) şi să le prezinte, pentru control organelor competente;

e) să prezinte la control organelor de poliţie abilitate documentele de efectuare a operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii, precum şi documentele în baza cărora au vândut armele;

f) să comunice autorităţilor prevăzute la art. 108 alin. (2), în termen de 15 zile de la data procurării, lista persoanelor juridice care au procurat sau, după caz, de la care au procurat arme, piese şi muniţii, precum şi datele de identificare ale acestor arme şi muniţii;

g) să asigure condiţiile de securitate deplină a armelor, pieselor şi muniţiilor aflate în gestiune, să nu expună în vitrină arme autentice, iar cumpărătorii sau vizitatorii să nu aibă posibilitatea de a lua o armă din rastel sau raft;

h) să înscrie în autorizaţia de procurare, eliberată de organele de poliţie şi prezentată de cumpărător, datele necesare identificării armei vândute, numărul facturii şi poziţia din registrul de evidenţă a armelor depuse spre vânzare;

i) să elibereze deponentului o dovadă de primire a armelor, pieselor şi muniţiilor, iar după vânzare, o copie de pe factură;

j) să anunţe imediat organul de poliţie când constată că la armele primite în consignaţie de la persoanele fizice şi juridice sunt modificări vizibile sau prezintă alte caracteristici decât cele originale;

k) să solicite avizul poliţiei pentru persoanele angajate să facă operaţiuni cu arme , piese şi muniţii.

(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. d) se păstrează de către armurieri timp de 20 ani şi trebuie să cuprindă date necesare pentru identificarea fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, conţinutul marcajului, precum şi datele de identitate ale furnizorului şi ale destinatarului fiecărei operaţiuni. După împlinirea termenului de 20 ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activităţii, registrele se depun, pentru arhivare, la autorităţile prevăzute la art. 108 alin. (2).

(3) În vederea desfăşurării operaţiunilor comerciale de import şi export cu arme, piese şi muniţii, în condiţiile prezentei legi, armurierii au obligaţia să solicite în prealabil avizul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

(4) Avizul pentru import-export se acordă individual, pentru fiecare transport şi numai pentru tipul, marca şi cantităţile de arme, piese şi muniţii care fac obiectul fiecărei operaţiuni. Termenul de valabilitate a avizului este de 6 luni de la data acordării, cu excepţia avizelor acordate pe licenţele de import-export eliberate de autorităţile cu atribuţii în domeniul exporturilor strategice care vor avea valabilitatea licenţei. Neefectuarea în termen a operaţiunii pentru care s-a acordat avizul, indiferent de motiv, duce la anularea acestuia.

(5) În termen de 30 de zile de la efectuarea importului sau exportului, armurierul trebuie să depună la autoritatea prevăzută la art. 108 alin. (2) documentele în baza cărora s-a efectuat operaţiunea.

(6) Schimbarea destinaţiei armelor sau a muniţiei procurate de către armurieri, în condiţiile prezentei legi, se face cu avizul autorităţilor prevăzute la art. 67.

(7) Procedura şi condiţiile acordării avizului prevăzut la alin. (4), se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

106. Articolul 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Obligaţiile armurierilor care desfăşoară operaţiuni de reparare a armelor

Art. 111. - (1) Armurierii care desfăşoară operaţiuni de reparare a armelor au următoarele obligaţii:

a) să comunice inspectoratelor judeţene de poliţie sau Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, la solicitarea acestora, lista armelor primite la reparat ori cărora le-au schimbat una sau mai multe piese şi a posesorilor acestor arme;

b) să ţină evidenţa reparaţiilor efectuate în registrele constituite potrivit art. 110 alin. (1) lit. d) şi să le prezinte organelor de poliţie competente pentru control;

c) să nu primească spre reparare decât arme pentru care se face dovada că sunt deţinute legal;

d) în cazul în care posesorul armei nu face dovada că o deţine legal, să înştiinţeze de îndată organul de poliţie cel mai apropiat.

(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. b) se păstrează de către armurieri timp de 20 ani şi trebuie să cuprindă date necesare pentru identificarea fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, conţinutul marcajului, precum şi datele de identitate ale furnizorului şi ale destinatarului fiecărei operaţiuni. După împlinirea termenului de 20 ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activităţii, registrele se depun, pentru arhivare, la autorităţile prevăzute la art. 108 alin. (2).”

 

107. După articolul 111 se introduce un nou articol, articolul 1111, cu următorul cuprins:

Obligaţiile armurierilor care desfăşoară operaţiuni de producere armelor, pieselor şi muniţiilor

Art. 1111. - Armurierii care desfăşoară operaţiuni de producere a armelor, pieselor şi muniţiilor au următoarele obligaţii:

a) să deţină un sistem de control al procesului de producere, asamblare, modificare, prelucrare, experimentare, dezactivare, casare şi distrugere a armelor letale şi neletale, în care să fie evidenţiate atât armele, componentele esenţiale ale acestora cât şi rebuturile;

b) să îşi constituie registre în care să ţină evidenţa operaţiunilor cu arme şi muniţii, în condiţiile prevăzute la art. 90 şi să le prezinte, pentru control, organelor competente;

c) să solicite avizul poliţiei pentru persoanele angajate să facă operaţiuni cu arme, piese şi muniţii;

d) să deţină spaţii destinate efectuării operaţiunilor de producere a armelor, pieselor şi muniţiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protecţie şi sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliţie şi conectate la dispecerate de alarmare şi intervenţie specializate;

e) să deţină spaţii corespunzătoare, destinate depozitării armelor şi pieselor, avizate de organele de poliţie, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă.”

 

108. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Obligaţiile armurierilor care desfăşoară operaţiuni de transport al armelor, pieselor şi muniţiilor

Art. 112. - (1) Armurierii care desfăşoară operaţiuni de transport al armelor, pieselor şi muniţiilor au următoarele obligaţii:

a) să asigure paza transporturilor cu arme, piese şi muniţii pe care le efectuează, precum şi condiţiile de siguranţă ale acestora;

b) să ţină evidenţa operaţiunilor de transport efectuate, a rutelor urmate, a cantităţilor de arme, piese şi muniţii transportate, precum şi a beneficiarilor operaţiunii efectuate, în registre constituite potrivit art. 110 alin. (1) lit. d) şi să le prezinte, pentru control, organelor competente;

c) să se asigure de scopurile licite ale beneficiarilor operaţiunilor de transport, precum şi de provenienţa legală a armelor transportate.

(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. b) se păstrează de către armurieri timp de 20 ani şi trebuie să cuprindă date necesare pentru identificarea fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, conţinutul marcajului, precum şi datele de identitate ale furnizorului şi ale destinatarului fiecărei operaţiuni. După împlinirea termenului de 20 ani sau în termen de

15 zile de la încetarea activităţii, registrele se depun, pentru arhivare, la autorităţile prevăzute la art. 108 alin. (2).

(3) Condiţiile minime de securitate a transportului de arme, piese şi muniţii se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

109. După articolul 113 se introduce un nou articol, articolul 1131, cu următorul cuprins:

Intermediarii

Art. 1131. - (1) Sunt intermediari de drept companiile naţionale şi societăţile comerciale constituite în baza unor acte normative în vederea efectuării de operaţiuni de achiziţionare, comercializare sau realizare de transferuri cu arme.

(2) Se pot constitui în intermediari, la cerere, persoanele fizice şi juridice care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(3) Prevederile art. 106 - 107, art. 108 alin. (4) şi art. 110 se aplică în mod corespunzător activităţii intermediarilor.”

 

110. Articolul 114 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Procurarea armelor letale de pe teritoriul României

Art. 114. - (1) Procurarea unei arme letale, precum şi a muniţiilor corespunzătoare, de pe teritoriul României, de către rezidenţii statelor membre care nu au domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România, în scopul scoaterii acesteia din ţară, se poate face, în condiţiile prezentei legi, numai în baza permisului de transfer al armei sau, după caz, al

muniţiei, eliberat de Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti sau de inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială de competenţă îşi desfăşoară activitatea de comercializare a armelor armurierul sau intermediarul de la care urmează să fie

procurată arma.

(2) Permisul de transfer prevăzut la alin. (1) se eliberează la cerere, dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) a împlinit vârsta de 18 ani;

b) face dovada faptului că este rezident al unui stat membru;

c) prezintă acordul prealabil eliberat de autorităţile competente ale statului membru al cărui rezident este, cu excepţia cazului în care în acel stat procurarea armei nu este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii prealabile, situaţie în care solicitantul va prezenta o comunicare scrisă emisă de autorităţile competente din care să reiasă acest fapt.

(3) Este interzisă deţinerea, portul şi folosirea pe teritoriul României a armelor de apărare şi pază de către rezidenţii statelor membre care nu au domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 56 şi art. 129 alin. (2). Procurarea acestor arme este permisă numai prin intermediul armurierilor şi intermediarilor

autorizaţi să le transfere în afara teritoriului României.

(4) Armele şi muniţia corespunzătoare procurate de către rezidentul unui stat membru în timpul unei călătorii în România, în condiţiile prevăzute la alin. (1), vor fi transferate în statul al cărui rezident este, prin intermediul armurierilor şi intermediarilor autorizaţi.

(5) Inspectoratul General al Poliţiei Române informează de îndată autorităţile competente ale statelor membre ai căror rezidenţi au procurat arme şi muniţii în condiţiile alin. (1), despre fiecare achiziţie efectuată.

(6) Procedura eliberării permisului de transfer se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(7) Procurarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor şi a muniţiilor corespunzătoare, pe teritoriul României, de către rezidenţii statelor membre cu domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România, precum şi scoaterea armelor şi a muniţiilor din ţară se pot face, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români.”

 

111. Articolul 115 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Introducerea armelor şi muniţiilor pe teritoriul României

Art. 115. - (1) Rezidenţii statelor membre care nu au domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România pot intra pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, numai cu armele şi muniţiile a căror procurare şi deţinere este permisă în România, fără plata vreunei taxe sau redevenţe.

(2) Pot intra pe teritoriul României cu armele de foc legal deţinute numai rezidenţii statelor membre care sunt titulari ai unui paşaport european pentru arme de foc în care sunt înscrise aceste arme, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) documentul să fie valabil;

b) să nu existe în acest document menţiunea că introducerea armei este interzisă pe teritoriul României;

c) în cazul armelor de vânătoare, titularul să prezinte la intrarea pe teritoriul României o invitaţie din partea unei asociaţii de vânătoare române legal constituite, iar în cazul armelor de tir, titularul să prezinte dovada că urmează să participe la un concurs de tir organizat de federaţiile sportive naţionale de specialitate care folosesc în cadrul probelor sportive arme de tir, din cele prevăzute în anexă;

d) în cazul armelor de vânătoare, de tir sau al armelor de colecţie funcţionale, cu excepţia situaţiilor prevăzute la lit. c), să existe în document menţiunea referitoare la existenţa autorizaţiei de introducere a armelor respective în România.

(3) Inspectoratul General al Poliţiei Române întocmeşte şi transmite autorităţilor competente ale statelor membre lista armelor letale şi a muniţiilor a căror introducere pe teritoriul României este interzisă sau este condiţionată de obţinerea prealabilă a autorizaţiei prevăzute la alin. (2) lit. d).

(4) Introducerea de către rezidenţii statelor membre a armelor neletale din categoria celor supuse autorizării pe teritoriul României este interzisă, cu excepţia cazurilor în care titularul face dovada faptului că urmează să participe la un concurs de tir organizat de o asociaţie ori un club de tir sportiv afiliate la federaţiile sportive naţionale de specialitate ori, după caz, fac dovada faptului că urmează să participe la o manifestare culturală, artistică sau istorică şi prezintă invitaţia unei asociaţii de colecţionari, legal constituite, ori a unei instituţii muzeistice din România.

(5) Rezidenţii statelor membre pot introduce în România arme neletale legal deţinute, din categoria celor supuse notificării prealabile, numai după obţinerea autorizaţiei de introducere a armelor în ţară.

(6) Autorizaţia de introducere a armelor în ţară, prevăzută la alin. (5), se acordă dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) a împlinit vârsta de 18 ani;

b) motivează, în scris, necesitatea introducerii armei pe teritoriul României.

(7) Procedura acordării autorizaţiei prevăzute la alin. (6) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(8) Armele şi dispozitivele neletale din categoria E din anexă pot fi introduse în România fără restricţii.

(9) În situaţia în care, pe timpul şederii în România, rezidenţii statelor membre pierd, li se fură sau li se distrug armele cu care au intrat în condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (4), aceştia au obligaţia să anunţe, în condiţiile legii, organele de poliţie în a căror rază de competenţă s-a produs evenimentul, acestea eliberându-le cu această ocazie o dovadă în acest sens care va fi prezentată autorităţilor competente la solicitarea acestora.”

 

112. Articolul 118 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Regimul deţinerii, portului şi folosirii armelor de către rezidenţii statelor membre pe teritoriul României

Art. 118. - (1) Rezidenţii statelor membre care nu au domiciliul, reşedinţa, sau după caz, locul de rezidenţă în România, titulari ai paşaportului european pentru arme de foc, pot deţine sau, după caz, purta şi folosi armele introduse în România în condiţiile prevăzute la art. 115 alin. (2), (4) şi (5), numai în scopurile pentru care sunt destinate aceste arme, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot achiziţiona muniţia aferentă armelor introduse în România de la armurieri, numai în baza paşaportului european pentru arme de foc şi a autorizaţiei de introducere a armelor de foc pe teritoriul României ori a documentelor prevăzute la art. 115 alin. (2) lit. c), în cantităţile prevăzute la art. 44.

(3) Rezidenţii statelor membre pot înstrăina armele de foc introduse pe teritoriul României, în baza permisului de transfer eliberat de autorităţile competente ale statului ai cărui rezidenţi sunt, numai prin intermediul unui armurier sau intermediar autorizat.”

 

113. La articolul 119, denumirea marginală şi alineatul (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Regimul paşaportului european pentru arme de foc

Art. 119. - (1) Cetăţenii români şi rezidenţii statelor membre cu domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România care deţin, în condiţiile prezentei legi, arme letale şi care doresc să călătorească cu acestea în statele membre pot solicita organului de poliţie care le-a acordat permisul de armă eliberarea unui paşaport european pentru arme de foc.”

 

114. La articolul 120, alineatele (1) - (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Condiţiile acordării, prelungirii şi retragerii paşaportului european pentru arme de foc

Art. 120. - (1) Paşaportul european pentru arme de foc se acordă dacă solicitantul este titular al unui permis de armă pentru armele care urmează să fie înscrise în acest document.

(2) Paşaportul european pentru arme de foc se acordă cu o valabilitate de 5 ani, perioadă care poate fi prelungită cu încă 5 ani.

(3) Paşaportul european pentru arme de foc se retrage în cazul anulării sau suspendării dreptului de deţinere, port şi folosire al armelor de foc. Odată cu încetarea situaţiei care a determinat suspendarea dreptului de port şi folosire al armelor de foc, paşaportul european pentru arme de foc se restituie titularului.”

 

115. Articolul 122 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Permisul de transfer al armelor în statele membre

Art. 122. - (1) Persoanele fizice, armurierii sau intermediarii care doresc să transfere pe teritoriul unui stat membru armele de foc deţinute sau achiziţionate în România, sunt obligate să solicite în prealabil structurilor de poliţie competente eliberarea permisului de transfer.

(2) În vederea obţinerii documentului prevăzut la alin. (1), persoanele interesate trebuie să comunice organelor de poliţie competente următoarele informaţii:

a) numele şi adresa vânzătorului sau persoanei care cedează şi ale cumpărătorului sau beneficiarului, respectiv ale proprietarului;

b) adresa destinatarului către care armele vor fi trimise sau transportate;

c) numărul armelor care urmează să fie transportate;

d) caracteristicile care permit identificarea fiecărei arme şi indicarea armei de foc care a făcut obiectul unui control cu privire la marcajele de identificare a armelor de foc;

e) mijloacele de transfer;

f) data plecării şi data estimativă a sosirii;

g) acordul prealabil eliberat de autorităţile statului de destinaţie sau o comunicare emisă de

autorităţile competente din care să reiasă faptul că acesta nu este necesar.

(3) Permisul de transfer al armelor trebuie să conţină informaţiile prevăzute la alin. (2) şi este valabil numai pentru armele şi perioada de timp înscrise în acesta. Documentul trebuie să însoţească armele pe tot parcursul transferului, până la destinaţie, şi este supus controlului autorităţilor competente ale statelor membre tranzitate.

(4) Inspectoratul General al Poliţiei Române trebuie să comunice autorităţilor competente ale statului de destinaţie şi ale celor de tranzit datele înscrise în permisul de transfer al armelor, până cel târziu la data începerii operaţiunii de transfer.”

 

116. După articolul 122 se introduce un nou articol, articolul 1221, cu următorul cuprins:

Transferul temporar al armelor în statele membre

Art. 1221. - (1) Transferul temporar al armelor de foc de pe teritoriul României într-un stat membru se realizează în condiţiile prevăzute la art. 122.

(2) Permisul de transfer temporar al armelor de foc se acordă cu o valabilitate de un an, perioadă care poate fi prelungită cu încă un an.

(3) Persoanele responsabile de efectuarea transferului temporar au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la revenirea armelor în ţară, să anunţe despre acest fapt autorităţile competente care au eliberat permisul de transfer.”

 

117. Articolul 123 se abrogă.

 

118. Articolul 124 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Autorizaţia de transfer fără acord prealabil

Art. 124. - (1) Armurierii şi intermediarii de pe teritoriul României care sunt autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de comercializare a armelor şi pieselor pot solicita acordarea unei autorizaţii de transfer fără acord prealabil, în baza căreia pot efectua operaţiuni de transfer al armelor de foc către armurieri şi intermediari din alte state membre, în care nu se condiţionează aceste transferuri de acordarea unei autorizări prealabile, pe toată perioada de valabilitate a documentului, numai cu tipurile de arme şi către statele membre înscrise în autorizaţie.

(2) Autorizaţia de transfer fără acord prealabil se acordă, la cerere, de către organul de poliţie în a cărui rază de competenţă îşi desfăşoară activitatea armurierul şi/sau intermediarul, pentru o perioadă de 3 ani, numai pentru tipurile de arme pentru care s-a solicitat autorizarea.

(3) În autorizaţia de transfer fără acord prealabil se înscriu de către organul de poliţie care o eliberează următoarele:

a) datele de identificare ale armurierului şi/sau intermediarului;

b) tipurile de arme care fac obiectul operaţiunilor de transfer;

c) statele care permit fără acord prealabil introducerea pe teritoriul lor a tipurilor de arme care urmează să facă obiectul transferului;

d) perioada de valabilitate a autorizaţiei.

(4) Efectuarea oricărei operaţiuni de transfer în baza autorizaţiei prevăzute la alin. (1) este condiţionată de informarea de către armurier şi/sau intermediar a organului de poliţie competent, cel târziu până la data începerii operaţiunii, cu privire la datele prevăzute la art. 122 alin. (2). lit. a)- f).

(5) Inspectoratul General al Poliţiei Române trebuie să transmită de îndată autorităţilor competente ale statului de destinaţie a transferului datele comunicate de armurieri şi/sau intermediari în condiţiile alin. (4).

(6) Autorizaţiile de transfer fără acord prealabil pot fi anulate sau, după caz, suspendate de către organele de poliţie competente, prin decizie motivată, ori de câte ori există date certe că operaţiunile de transfer prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor.”

 

119. Articolul 125 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Acordul prealabil

Art. 125. - (1) Armurierii şi intermediarii autorizaţi să desfăşoare operaţiuni cu arme, piese şi muniţii pe teritoriul României, precum şi cetăţenii români ori rezidenţii statelor membre cu domiciliul, reşedinţa sau după caz, locul de rezidenţă în România pot achiziţiona arme letale şi, după caz, muniţii din statele membre, cu condiţia obţinerii acordului prealabil eliberat de structurile de poliţie competente din România.

(2) Acordul prealabil se acordă, la cerere, în următoarele condiţii:

a) solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru procurarea şi deţinerea armelor care fac obiectul transferului;

b) există garanţii cu privire la faptul că transportul armelor pe teritoriul României urmează să se desfăşoare în condiţii de securitate, potrivit legii.

(3) Acordul prealabil se acordă pentru fiecare transfer în parte şi cuprinde informaţiile prevăzute la art. 122 alin. (2) lit. a) – d).

(4) Obţinerea acordului prealabil nu este necesară în cazul armelor care au făcut obiectul unui transfer temporar.

(5) Inspectoratul General al Poliţiei Române întocmeşte şi transmite autorităţilor competente ale statelor membre lista armelor şi a muniţiilor al căror transfer pe teritoriul României poate fi efectuat în baza unei autorizaţii fără acord prealabil.”

 

120. Articolul 126 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Introducerea pe teritoriul României a armelor şi pieselor care fac obiectul unui transfer  autorizat

Art. 126. - Introducerea pe teritoriul României a armelor şi pieselor care fac obiectul unui transfer autorizat în condiţiile art. 122 este permisă de către organele poliţiei de frontieră, numai dacă acestea sunt însoţite de permisul de transfer.”

 

121. După articolul 126 se introduce un nou articol, articolul 1261, cu următorul cuprins:

Tranzitul armelor, pieselor şi muniţiilor pe teritoriul

Art. 1261 - (1) Tranzitul armelor, pieselor şi muniţiilor pe teritoriul României se efectuează în baza avizului de tranzit eliberat de către structurile teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Române.

(2) Pentru obţinerea avizului de tranzit persoanele fizice sau persoanele juridice autorizate trebuie să prezinte documente din care să rezulte că accesul pe teritoriul statului de destinaţie este permis.

(3) Procedura şi documentele necesare acordării avizului prevăzut la alin. (1) se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

122. Articolele 127 şi 128 se abrogă.

 

123. Articolul 132 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Contravenţii

Art. 132. - Sunt considerate contravenţii următoarele fapte:

1. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 7 alin. (2), de a prezenta pentru control armele, piesele şi muniţiile deţinute, la solicitarea organelor de poliţie;

2. nerespectarea obligaţiei de anunţare a pierderii, furtului sau dispariţiei armelor letale în termenul prevăzut la art. 8 alin. (1);

3. încredinţarea armelor letale sau neletale supuse autorizării pentru care s-a obţinut dreptul de deţinere, respectiv de port şi folosire de către posesorii acestora unor persoane neautorizate în condiţiile prezentei legi;

4. neîndeplinirea obligaţiei de a nu înstrăina documentele prevăzute la art. 8 alin. (2) şi art. 120 alin. (5);

5. neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 9 alin. (3);

6. nedeclararea informaţiilor prevăzute la art. 13 în termenul stabilit;

7. nerespectarea interdicţiilor prevăzute la art. 18 alin. (3);

8. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 18 alin. (2) şi art. 23;

9. neîndeplinirea obligaţiei de prezentare la poliţie în vederea solicitării acordării permisului de armă, în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1);

10. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 24 alin. (3);

11. neîndeplinirea obligaţiei de păstrare a armelor în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2);

12. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 29 alin. (1), (2) şi (4);

13. nerespectarea interdicţiilor prevăzute la art. 29 alin. (6);

14. păstrarea sau portul armei fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1), (2) sau, după caz, alin. (3);

15. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 35 alin. (1) şi (2);

16. transportul armelor de vânătoare fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 38 alin. (1);

17. portul armelor de vânătoare fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 38 alin. (2);

18. nerespectarea obligaţiei de a nu lăsa arma de vânătoare în gaj sau în alte forme de garanţie, prevăzută la art. 40 alin. (2);

19. transportul armelor de tir fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 42 alin. (1);

20. nerespectarea interdicţiilor prevăzute la art. 44 alin. (5);

21. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 48 alin. (3);

22. neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 48 alin. (4) în termenul stabilit;

23. nedeclararea furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de armă ori a paşaportului european pentru arme de foc, în termenul prevăzut la art. 51 alin. (1), respectiv la art. 121 alin. (1);

24. nerespectarea interdicţiilor prevăzute la art. 58 alin. (7);

25. înstrăinarea sau procurarea armelor neletale fără respectarea prevederilor art. 58 alin. (10);

26. neprezentarea la poliţie în vederea solicitării eliberării certificatului de deţinător, în termenul prevăzut la art. 59 alin. (1);

27. nerespectarea interdicţiilor prevăzute la art. 59 alin. (3);

28. neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 60 cu privire la păstrarea armelor la domiciliu, reşedinţă sau rezidenţă;

29. neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 62 alin. (1) şi alin. (2) lit. c);

30. neîndeplinirea obligaţiei de notificare prealabilă a organelor prevăzute la art. 12 alin. (1),

conform art. 58 alin. (1) lit. b);

31. neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 62 alin. (2) lit. a) şi b) cu privire la portul de armă;

32. portul, folosirea şi transportul armelor neletale utilitare şi de agrement fără respectarea condiţiilor prevăzute la art. 64;

33. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 65 alin. (1);

34. păstrarea armelor fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 68 alin. (3);

35. nerespectarea obligaţiilor privind registrele de evidenţă a armelor, muniţiei şi personalului dotat cu acestea, stabilite la art. 68 alin. (5)-(7);

36. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 69 alin. (4);

37. nerespectarea obligaţiei de a desfăşura activităţile prevăzute la art. 71 alin. (1);

38. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 77;

39. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 81;

40. nerespectarea prevederilor art. 91;

41. nerespectarea prevederilor art. 107 alin. (1);

42. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 110 alin. (1) lit. d), f) şi g) şi alin. (2), art. 111 alin. (2), art. 1111 lit. b) şi art. 112 alin. (2);

43. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 110 alin. (1) lit. a) - c) şi k);

44. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 110 alin. (1) lit. e), h) - j);

45. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 110 alin. (3);

46. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 110 alin. (5);

47. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 110 alin. (6);

48. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 111 şi art. 1111 lit. a), c), d) şi e);

49. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 112 alin (1) lit. b);

50. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 1221 alin. (3);

51. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 124 alin. (4);

52. pierderea armelor letale sau neletale supuse autorizării;

53. pierderea muniţiei corespunzătoare armelor letale sau neletale supuse autorizării.”

 

124. Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Sancţiuni

Art. 133. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 132 se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 2, 6, 21, 22 şi pct. 23;

b) cu amendă de la 501 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 4, 9, 24, 26 şi pct. 28;

c) cu amendă de la 1.001 lei la 2.000 lei, cele prevăzute la pct. 5, 7, 8, 10, 20, 29 şi pct. 39;

d) cu amendă de la 2.001 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la pct. 11, 12, 13,16, 17, 18, 19, 25, 27, 30, 31, 32, 41 şi pct. 50;

e) cu amendă de la 5.001 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 1, 3, 14, 15, 33, 38, 44, 45, 46, 47, 52 şi pct. 53;

f) cu amendă de la 10.001 lei la 15.000 lei, cele prevăzute la pct. 34, 35, 36 şi pct. 37;

g) cu amendă de la 15.001 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la pct. 40, 42, 48, 49 şi pct. 51;

h) cu amendă de la 30.001 lei la 50.000 lei, cele prevăzute la pct. 43.

(2) Următoarelor contravenţii prevăzute la art. 132 li se aplică sancţiuni complementare, după

cum urmează:

a) suspendarea dreptului de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor pentru o perioadă de 6 luni, celor prevăzute la pct. 10, 13, 17, 18, 24, 29, 31, 32, 39 şi pct. 53;

b) anularea dreptului de deţinere, de port şi folosire a armelor, celor prevăzute la pct. 1, 3, 8, 11, 12, 14, 15, 16, 19 şi pct. 52;

c) confiscarea armelor sau, după caz, a muniţiilor prevăzute la pct. 3, 8, 20, 25 şi pct. 30 - 33;

d) retragerea definitivă a autorizaţiei eliberate în condiţiile art. 108 alin. (1), pentru contravenţiile prevăzute la pct. 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49 şi pct. 51.”

 

125. Articolul 137 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Falsificarea sau modificarea, fără drept, a marcajelor de pe arme de foc

Art. 137. - Falsificarea sau ştergerea, înlăturarea ori modificarea fără drept, a marcajelor de pe arme de foc, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.”

 

126. După articolul 137 se introduc patru noi articole, articolele 1371 - 1374 , cu următorul cuprins:

Traficul ilicit

Art. 1371 - (1) Achiziţionarea, vânzarea, livrarea, mutarea, transferul sau tranzitul armelor de foc, al pieselor sau al muniţiei pentru acestea pe/de pe teritoriul României din/către teritoriul unui alt stat, dacă autorităţile competente române şi/sau autorităţile competente din acel stat nu autorizează aceste operaţiuni sau dacă armele de foc asamblate nu sunt marcate în conformitate cu prevederile prezentei legi, constituie infracţiune de trafic ilicit şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Fabricarea ilicită

Art. 1372. - (1) Producerea sau asamblarea de arme de foc, de piese sau de muniţie pentru acestea:

a) din orice componente esenţiale traficate ilicit;

b) fără o autorizaţie eliberată de către o autoritate competentă a statului membru în care are loc fabricarea sau asamblarea;

c) fără marcarea armelor de foc asamblate la data producerii lor, în conformitate cu prevederile prezentei legi; constituie infracţiune de fabricare ilicită şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Operaţiuni fără drept cu dispozitive interzise

Art. 1373. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani procurarea, deţinerea, portul, utilizarea, importul, exportul şi comercializarea fără drept a dispozitivelor prevăzute la art. 6 alin. (2).

(2) Tentativa se pedepseşte.

Nerespectarea unor obligaţii prevăzute de prezenta lege

Art. 1374. - Nedepunerea armei şi a muniţiei la un armurier autorizat, în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.”

 

127. Articolul 138 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Efectuarea, fără drept, a operaţiunilor cu arme sau muniţii

Art. 138. - Efectuarea oricăror alte operaţiuni cu arme sau muniţii, fără drept, altele decât cele prevăzute la art. 1371 şi 1372, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 279 alin. (1) din Codul penal.”

 

128. Articolele 139 şi 140 se abrogă.

 

129. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta lege.

Art. II. – În cuprinsul Legii nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma ,,Legii nr. 103/1996, republicată, cu modificările ulterioare” se înlocuieşte cu sintagma ,,Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare”.

 

Art. III. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. IV. – În cazul permiselor de armă eliberate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, termenul de valabilitate prevăzut la art. 27 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare, curge de la data eliberării, cu ocazia primei autorizări sau, după caz, de la data ultimei vize a acestora.

 

Art. V. – (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, posesorii armelor neletale prevăzute la categoria C pct. 24 din anexa la Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a se prezenta la organul de poliţie care îi are în evidenţă, în vederea:

a) obţinerii unui certificat de deţinător, în cazul celor care au notificat în prealabil, dar care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu deţin un asemenea document;

b) înscrierii armei în permisul de armă, în cazul celor care posedă un asemenea document;

c) obţinerii permisului de armă, în cazul celor care au parcurs etapa prevăzută la lit. a) şi în alte cazuri decât cele de la lit. b).

(2) Termenul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) este cel prevăzut de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), respectiv 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).

(3) Permisul de armă prevăzut la alin. (1) lit. c) se eliberează, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, solicitanţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) La împlinirea termenului de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, certificatele de deţinător ale posesorilor armelor neletale prevăzute la categoria C pct. 24 din anexa la Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care nu şi-au îndeplinit obligaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) sau, după caz, lit. c), conferă titularilor doar un drept de deţinere a armelor înscrise în acest document.

 

Art. VI. – (1) Până la data modificării normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare, conform modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta lege, autorizarea poligoanelor de tragere se face pe baza normelor stabilite de federaţiile sportive naţionale de specialitate, cu avizul organelor de poliţie în a căror rază teritorială de competenţă sunt amplasate acestea.

(2) Până la data prevăzută la alin. (1), inspecţia tehnică a armelor se face de către armurierii care desfăşoară operaţiuni de producere sau reparare a armelor, în condiţiile legii.

 

Art. VII. – Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 30 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Prezenta lege transpune Directiva nr. 91/477/CEE a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 256/51 din 13 septembrie 1991, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/51/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 179/5 din 8 iulie 2008.

 

 

 

 

 

 

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

Ioan Oltean

PREŞEDINTELE SENATULUI

Mircea Dan Geoană

Bucureşti, 15 iunie 2011

Nr. 117

 

 

CLASIFICAREA ARMELOR*)

 

 

 

 

 

 

 

Caracteristicile armei/muniției

Destinația armei:

 

8. militare

 

7. apărare și pază

 

6. vânătoare

 

5. tir sportiv

 

4. colecție

 

3. autoapărare

 

2. destinație utilitară

 

1. agrement

I. Arme și muniții interzise

Categoria A

1.

Instrumentele și lansatoarele militare cu efect exploziv sau incendiar, precum și muniția

corespunzătoare

x

2.

Armele de foc automate, precum și muniția corespunzătoare

x

3.

Armele de foc camuflate sub forma unui alt obiect

x

4.

Munițiile cu proiectile perforante, explozive sau incendiare, la fel ca și proiectilele pentru

aceste muniții

x

5.

Munițiile pentru pistolete și revolvere cu proiectile expansive, ca și aceste proiectile, mai

puțin în ceea ce privește armele de vânătoare sau de tir cu țintă, pentru persoanele care au dreptul de a folosi aceste arme

x

6.

Armele care prezintă caracteristicile tehnice ale armelor letale sau, după caz, ale armelor

neletale, dar care nu se regăsesc în anexa la prezenta lege

x

II. Arme și muniții letale supuse autorizării

Categoria B

7.

Armele de foc scurte, semiautomate sau cu repetiție (pistoale sau revolvere), cu percuție

centrală, precum și muniția corespunzătoare

x

x

x

x

x

8.

Armele de foc lungi semiautomate ale căror încărcătoare și camere conțin mai mult de

3 cartușe, precum și muniția corespunzătoare

x

x

x

9.

Armele de foc lungi semiautomate ale căror încărcătoare și camere ale cartușului nu pot

ține mai mult de 3 cartușe, la care mecanismul încărcătorului este mobil sau pentru care nu există garanția că nu pot fi transformate cu ajutorul unui utilaj obișnuit într-o altă armă ale cărei încărcător și cameră a cartușului pot ține mai mult de 3 cartușe, precum și muniția corespunzătoare

x

x

x

10.

Armele de foc lungi cu repetiție și semiautomate cu țeava lisă, care nu depășește 60 cm,

precum și muniția corespunzătoare

x

x

x

11.

Armele de foc lungi semiautomate care au aparența unei arme de foc automate, precum

și muniția corespunzătoare

x

x

x

12.

Armele de foc scurte, cu o singură lovitură, cu percuție centrală, precum și muniția

corespunzătoare

x

x

13.

Armele de foc scurte, cu o singură lovitură, cu percuție pe ramă, cu o lungime totală sub

28 cm, precum și muniția corespunzătoare

x

x

14.

Armele de foc scurte semiautomate sau cu repetiție, cu percuție pe ramă, precum și

muniția corespunzătoare

x

x

15.

Armele de foc lungi, cu o singură lovitură, cu percuție pe ramă, precum și muniția

corespunzătoare

x

x

16.

Armele de foc lungi cu repetiție, altele decât cele menționate la pct. 10, precum și muniția

corespunzătoare

x

x

x

x

17.

Armele de foc lungi cu țeava ghintuită, cu o singură lovitură, cu percuție centrală, precum

și muniția corespunzătoare

x

x

x

18.

Armele de foc lungi semiautomate, altele decât cele menționate la pct. 8—11, precum și

muniția corespunzătoare

x

x

x

x

19.

Armele de foc scurte, cu o singură lovitură, cu percuție pe ramă, de o lungime totală mai

mare sau egală cu 28 cm, precum și muniția corespunzătoare

x

x

20.

Armele de  foc  lungi cu  țeava lisă, cu  o  singură lovitură, precum și  muniția

corespunzătoare

x

x

x

 

*) Munițiile, precum și componentele esențiale ale armelor urmează regimul armei căreia îi sunt destinate.

 

 

 

 

 

 

Caracteristicile armei/muniției

Destinația armei:

 

8. militare

 

7. apărare și pază

 

6. vânătoare

 

5. tir sportiv

 

4. colecție

 

3. autoapărare

 

2. destinație utilitară

 

1. agrement

III. Arme și muniții neletale

Categoria C — Arme supuse autorizării

21.

Armele scurte (pistol sau revolver) confecționate special pentru a arunca proiectile din

cauciuc, precum și muniția corespunzătoare

x

x

x

22.

Armele scurte sau lungi (cu aer comprimat) care pentru aruncarea proiectilului folosesc

forța de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate într-un recipient și care dezvoltă o viteză a proiectilului mai mare de 220 m/s

x

x

23.

Armele scurte sau lungi (cu aer comprimat) care pentru aruncarea proiectilului metalic

folosesc forța de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate într-un recipient și care nu dezvoltă o viteză a proiectilului mai mare de 220 m/s

x

x

24.

Armele scurte (pistol sau revolver) confecționate special pentru a produce zgomot sau

pentru a împrăștia gaze nocive, iritante sau de neutralizare,  precum și  muniția corespunzătoare

x

x

x

Categoria D — Arme supuse notificării

25.

Armele cu tranchilizante

x

x

26.

Pistoalele de semnalizare, precum și muniția corespunzătoare

x

x

x

27.

Pistoalele de start folosite în competițiile sportive, precum și muniția corespunzătoare

x

x

28.

Armele de panoplie, precum și muniția corespunzătoare

x

x

29.

Armele de recuzită, precum și muniția corespunzătoare

x

x

30.

Arbaletele, precum și proiectilele corespunzătoare

x

x

x

31.

Armele vechi, precum și muniția corespunzătoare

x

Categoria E — Alte categorii de arme și dispozitive neletale

32.

Armele cu destinație industrială, precum și muniția corespunzătoare

x

x

33.

Armele de asomare, precum și muniția corespunzătoare

x

x

34.

Harpoanele destinate pescuitului, precum și muniția/proiectilele corespunzătoare

x

x

35.

Arcurile destinate tirului sportiv, precum și proiectilele corespunzătoare

x

x

x

x

36.

Replicile de arme tip airsoft

x

x

x

37.

Dispozitivele paintball

x

x

x

 

Add a comment (0)

LEGE nr. 40 din 31 martie 2011

LEGE nr. 40 din 31 martie 2011

pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii

Parlamentul României adopta prezenta lege.

 

 

Art. I  -  Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

 

1.La articolul 1, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 1

(1) Prezentul cod reglementeaza domeniul raporturilor de munca, modul în care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii."

 

2.Articolul 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins: 

"Art. 16

(1) Contractul individual de munca se încheie în baza consimtamântului partilor, în forma scrisa, în limba româna. Obligatia de încheiere a contractului individual de munca în forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru încheierea valabila a contractului.

(2) Anterior începerii activitatii, contractul individual de munca se înregistreaza în registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca.

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activitatii, sa înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca.

(4) Munca prestata în temeiul unui contract individual de munca constituie vechime în munca."

 

3. La articolul 17 alineatul (2), litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din România sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;"

 

4. La articolul 17 alineatul (2), dupa litera d) se introduce o noua litera, litera d1), cu urmatorul cuprins:

"d1) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;"

 

5. La articolul 17, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) în timpul executarii contractului individual de munca impune încheierea unui act aditional la contract, într-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor în care o asemenea modificare este prevazuta în mod expres de lege."

 

6. La articolul 25 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:

"(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare în bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare în natura sunt specificate în contractul individual de munca."

 

7.La articolul 27, alineatul (3) se abroga.

 

8.La articolul 29, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(4) Angajatorul poate cere informatii în legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile îndeplinite si la durata angajarii si numai cu încunostintarea prealabila a celui în cauza."

 

9.Articolul 31 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 31

(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.

(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

(3) Pe durata sau la sfârsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.

(4) Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute în legislatia muncii, în contractul colectiv de munca aplicabil, în regulamentul intern, precum si în contractul individual de munca.

(5) Pentru absolventii institutiilor de învatamânt superior, primele 6 luni dupa debutul în profesie se considera perioada de stagiu. Fac exceptie acele profesii în care stagiatura este reglementata prin legi speciale. La sfârsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaza obligatoriu o adeverinta, care este vizata de inspectoratul teritorial de munca în a carui raza teritoriala de competenta acesta îsi are sediul.

(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevazut la alin. (5) se reglementeaza prin lege speciala."

 

10.La articolul 32, alineatul (3) se abroga.

 

11.Articolul 33 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 33

Perioada în care se pot face angajari succesive de proba ale mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni."

 

12.La articolul 34, alineatele (3) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"(3) Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza si se transmite inspectoratului teritorial de munca în ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca, salariul, sporurile si cuantumul acestora, perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, perioada detasarii si data încetarii contractului individual de munca.

..........................................................................................

(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea în munca, în meserie si în specialitate."

 

13.La articolul 35, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 35

(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, în baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea."

 

14.La articolul 35, alineatul (3) se abroga.

 

15.Articolul 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 36

Cetatenii straini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munca în baza autorizatiei de munca sau a permisului de sedere în scop de munca, eliberata/eliberat potrivit legii."

 

16.La articolul 39 alineatul (1), dupa litera m) se introduce o noua litera, litera n), cu urmatorul cuprins:

"n) alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile."

 

17.La articolul 39 alineatul (2), dupa litera f) se introduce o noua litera, litera g), cu urmatorul cuprins:

"g) alte obligatii prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile."

 

18.La articolul 40 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"b) sa stabileasca atributiile corespunzatoare fiecarui salariat, în conditiile legii;"

 

19.La articolul 40 alineatul (1), dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:

"f) sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora."

 

20.La articolul 44, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 44

(1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia."

 

21.La articolul 49, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:

"(5) De fiecare data când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauza de încetare de drept a contractului individual de munca, cauza de încetare de drept prevaleaza.

(6) În cazul suspendarii contractului individual de munca, se suspenda toate termenele care au legatura cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor în care contractul individual de munca înceteaza de drept."

 

22.La articolul 50, litera d) se abroga.

 

23.La articolul 50, dupa litera h) se introduce o noua litera, litera h1), cu urmatorul cuprins:

"h1) de la data expirarii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei. Daca în termen de 6 luni salariatul nu si-a reînnoit avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca înceteaza de drept;"

 

24.La articolul 52 alineatul (1), litera b) se abroga.

 

25.La articolul 52 alineatul (1), litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"d) În cazul întreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara încetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;"

 

26.La articolul 52 alineatul (1), dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:

"f) pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor."

 

27.La articolul 52, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si c), daca se constata nevinovatia celui în cauza, salariatul îsi reia activitatea anterioara si i se plateste, în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului."

 

28.La articolul 52, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

"(3) În cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamâna, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pâna la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz."

 

29.Articolul 53 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 53

(1) Pe durata reducerii si/sau a întreruperii temporare a activitatii, salariatii implicati în activitatea redusa sau întrerupta, care nu mai desfasoara activitate, beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 52 alin. (3).

(2) Pe durata reducerii si/sau a întreruperii temporare prevazute la alin. (1), salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea sa dispuna reînceperea activitatii."

 

30.La articolul 56 alineatul (1), literele a), b) si d) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoana fizica, precum si în cazul dizolvarii angajatorului persoana juridica, de la data la care angajatorul si-a încetat existenta conform legii;

b) la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului sau a angajatorului persoana fizica;

..........................................................................................

d) la data îndeplinirii cumulative a conditiilor de vârsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de vârsta cu reducerea vârstei standard de pensionare;"

 

31.La articolul 60, alineatul (1), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"b) pe durata suspendarii activitatii ca urmare a instituirii carantinei;"

 

32.La articolul 60 alineatul (1), litera g) se abroga.

 

33.La articolul 60, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare, a falimentului sau a dizolvarii angajatorului, în conditiile legii."

 

34.La articolul 63, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevazut la art. 61 lit. d) poate fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentul intern."

 

35.La articolul 69, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu urmatorul cuprins:

"(21) Criteriile prevazute la alin. (2) lit. d) se aplica pentru departajarea salariatilor dupa evaluarea realizarii obiectivelor de performanta."

 

36.La articolul 711, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(6) Inspectoratul teritorial de munca are obligatia de a informa în termen de 3 zile lucratoare angajatorul si sindicatul sau reprezentantii salariatilor, dupa caz, asupra reducerii sau prelungirii perioadei prevazute la alin. (1), precum si cu privire la motivele care au stat la baza acestei decizii."

 

37.Articolul 72 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 72

(1) În termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiintat în aceeasi activitate, fara examen, concurs sau perioada de proba.

(2) În situatia în care în perioada prevazuta la alin. (1) se reiau aceleasi activitati, angajatorul va transmite salariatilor care au fost concediati de pe posturile a caror activitate este reluata în aceleasi conditii de competenta profesionala o comunicare scrisa, prin care sunt informati asupra reluarii activitatii.

(3) Salariatii au la dispozitie un termen de maximum 5 zile calendaristice de la data comunicarii angajatorului, prevazuta la alin. (2), pentru a-si manifesta în scris consimtamântul cu privire la locul de munca oferit.

(4) În situatia în care salariatii care au dreptul de a fi reangajati potrivit alin. (2) nu îsi manifesta în scris consimtamântul în termenul prevazut la alin. (3) sau refuza locul de munca oferit, angajatorul poate face noi încadrari pe locurile de munca ramase vacante.

(5) Prevederile art. 68-712 nu se aplica salariatilor din institutiile publice si autoritatile publice.

(6) Prevederile art. 68-712 nu se aplica în cazul contractelor individuale de munca încheiate pe durata determinata, cu exceptia cazurilor în care aceste concedieri au loc înainte de data expirarii acestor contracte."

 

38.La articolul 73, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 73

(1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare."

 

39.La articolul 78, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

"(3) În cazul în care salariatul nu solicita repunerea în situatia anterioara emiterii actului de concediere, contractul individual de munca va înceta de drept la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii judecatoresti."

 

40.La articolul 79, alineatele (2) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"(2) Angajatorul este obligat sa înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.

..........................................................................................

(4) Termenul de preaviz este cel convenit de parti în contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut în contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv mai mare de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere."

 

41.La articolul 80, alineatele (3)-(5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"(3) Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit, în conditiile prevazute la art. 81, si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau unei lucrari.

(4) Între aceleasi parti se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinata.

(5) Contractele individuale de munca pe durata determinata încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de munca pe durata determinata sunt considerate contracte succesive si nu pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare."

 

42.La articolul 81, literele b) si e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"b) cresterea si/sau modificarea temporara a structurii activitatii angajatorului;

..........................................................................................

e) în alte cazuri prevazute expres de legi speciale ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte sau programe."

 

43.La articolul 82, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 82

(1) Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi încheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni."

 

44.Articolul 84 se abroga.

 

45.La articolul 86, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(3) Atunci când nu exista un salariat cu contract individual de munca încheiat pe durata nedeterminata comparabil în aceeasi unitate, se au în vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementarile legale în domeniu."

 

46.Articolul 87 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 87

(1) Munca prin agent de munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care a încheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

(2) Salariatul temporar este persoana care a încheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, în vederea punerii sale la dispozitia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

(3) Agentul de munca temporara este persoana juridica, autorizata de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care încheie contracte de munca temporara cu salariati temporari, pentru a-i pune la dispozitia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilita de contractul de punere la dispozitie sub supravegherea si conducerea acestuia. Conditiile de functionare a agentului de munca temporara, precum si procedura de autorizare se stabilesc prin hotarâre a Guvernului.

(4) Utilizatorul este persoana fizica sau juridica pentru care si sub supravegherea si conducerea careia munceste temporar un salariat temporar pus la dispozitie de agentul de munca temporara.

(5) Misiunea de munca temporara înseamna acea perioada în care salariatul temporar este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar."

 

47.Articolul 88 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 88

Un utilizator poate apela la agenti de munca temporara pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, cu exceptia cazului prevazut la art. 92."

 

48.Articolul 89 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 89

(1) Misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni.

(2) Durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni.

(3) Conditiile în care durata unei misiuni de munca temporara poate fi prelungita sunt prevazute în contractul de munca temporara sau pot face obiectul unui act aditional la acest contract."

 

49.La articolul 90, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Contractul de punere la dispozitie trebuie sa cuprinda:

a) durata misiunii;

b) caracteristicile specifice postului, în special calificarea necesara, locul executarii misiunii si programul de lucru;

c) conditiile concrete de munca;

d) echipamentele individuale de protectie si de munca pe care salariatul temporar trebuie sa le utilizeze;

e) orice alte servicii si facilitati în favoarea salariatului temporar;

f) valoarea comisionului de care beneficiaza agentul de munca temporara, precum si remuneratia la care are dreptul salariatul;

g) conditiile în care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispozitie de un agent de munca temporara."

 

50.Articolul 93 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 93

(1) Contractul de munca temporara este un contract individual de munca ce se încheie în scris între agentul de munca temporara si salariatul temporar, pe durata unei misiuni.

(2) În contractul de munca temporara se precizeaza, în afara elementelor prevazute la art. 17 si art. 18 alin. (1), conditiile în care urmeaza sa se desfasoare misiunea, durata misiunii, identitatea si sediul utilizatorului, precum si cuantumul si modalitatile remuneratiei salariatului temporar."

 

51.La articolul 94, alineatele (2)-(4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"(2) Agentul de munca temporara poate încheia cu salariatul temporar un contract de munca pe durata nedeterminata, situatie în care în perioada dintre doua misiuni salariatul temporar se afla la dispozitia agentului de munca temporara.

(3) Pentru fiecare noua misiune între parti se încheie un contract de munca temporara, în care vor fi precizate toate elementele prevazute la art. 93 alin. (2).

(4) Contractul de munca temporara înceteaza la terminarea misiunii pentru care a fost încheiat sau daca utilizatorul renunta la serviciile sale înainte de încheierea misiunii, în conditiile contractului de punere la dispozitie."

 

52.La articolul 95, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabileste prin negociere directa cu agentul de munca temporara si nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe tara garantat în plata."

 

53.La articolul 95, alineatul (3) se abroga.

 

54.Articolul 96 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 96

Prin contractul de munca temporara se poate stabili o perioada de proba pentru realizarea misiunii, a carei durata nu poate fi mai mare de:

a) doua zile lucratoare, în cazul în care contractul de munca temporara este încheiat pentru o perioada mai mica sau egala cu o luna;

b) 5 zile lucratoare, în cazul în care contractul de munca temporara este încheiat pentru o perioada cuprinsa între o luna si 3 luni;

c) 15 zile lucratoare, în cazul în care contractul de munca temporara este încheiat pentru o perioada cuprinsa între 3 si 6 luni;

d) 20 de zile lucratoare, în cazul în care contractul de munca temporara este încheiat pentru o perioada mai mare de 6 luni;

e) 30 de zile lucratoare în cazul salariatilor încadrati în functii de conducere, pentru o durata a contractului de munca temporara mai mare de 6 luni."

 

55.La articolul 98, alineatul (3) se abroga.

 

56.Articolul 100 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 100

Cu exceptia dispozitiilor speciale contrare, prevazute în prezentul capitol, dispozitiile legale, prevederile regulamentelor interne, precum si cele ale contractelor colective de munca aplicabile salariatilor angajati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata la utilizator se aplica în egala masura si salariatilor temporari pe durata misiunii la acesta."

 

57.Dupa articolul 100 se introduce un nou articol, articolul 1001, cu urmatorul cuprins:

"Art. 1001

Agentii de munca temporara nu percep nicio taxa salariatilor temporari în schimbul demersurilor în vederea recrutarii acestora de catre utilizator sau pentru încheierea unui contract de munca temporara."

 

58.La articolul 1011, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(4) Atunci când nu exista un salariat comparabil în aceeasi unitate, se au în vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementarile legale în domeniu."

 

59.La articolul 107, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Prin contractele colective de munca si/sau prin contractele individuale de munca se pot stabili si alte conditii specifice privind munca la domiciliu, în conformitate cu legislatia în vigoare."

 

60.Articolul 111 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 111

(1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamâna, inclusiv orele suplimentare.

(2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamâna, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamâna.

(3) Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni.

(4) Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii în munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinta care în niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.

(5) La stabilirea perioadelor de referinta prevazute la alin. (2)-(4) nu se iau în calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca.

(6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplica tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani."

 

61.La articolul 115, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 115

(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauza."

 

62.Articolul 119 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 119

(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite în urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.

(2) În aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

(3) În perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în urmatoarele 12 luni."

 

63.La articolul 122, alineatul (21) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(21) Durata normala a timpului de lucru pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara în conditii speciale sau deosebite de munca nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevazuta în contractul colectiv de munca aplicabil si numai în situatia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de munca încheiat la nivel superior."

 

64.La articolul 122, dupa alineatul (21) se introduce un nou alineat, alineatul (22), cu urmatorul cuprins:

"(22) În situatia prevazuta la alin. (21), angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore."

 

65.Articolul 123 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 123

Salariatii de noapte beneficiaza:

a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele în care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;

b) fie de un spor pentru munca prestata în timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru."

 

66.Articolul 129 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 129

Normele de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu exista normative, normele de munca se elaboreaza de catre angajator dupa consultarea sindicatului reprezentativ ori, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor."

 

67.La articolul 140, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste în contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata într-un an calendaristic."

 

68.La articolul 142 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:

"(2) Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru categoriile de salariati prevazute la alin. (1) se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare."

 

69.La articolul 143, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(5) În cazul în care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel încât fiecare salariat sa efectueze într-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neîntrerupt."

 

70.La articolul 150, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii."

 

71.Articolul 157 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 157

(1) Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de munca aplicabile.

(2) Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale între angajator si salariat.

(3) Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative."

 

72.La articolul 161, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar."

 

73.Articolul 194 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 194

(1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceasta participare sunt suportate de catre acesta.

(2) Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toata durata formarii profesionale, de toate drepturile salariale detinute.

(3) Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1), salariatul beneficiaza de vechime la acel loc de munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare în sistemul asigurarilor sociale de stat."

 

74.La articolul 195, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 195

(1) Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu deformare profesionala, în conditiile art. 194 alin. (1), nu pot avea initiativa încetarii contractului individual de munca pentru o perioada stabilita prin act aditional."

 

75.Articolul 215 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 215

(1) Consiliul Economic si Social este institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita în scopul realizarii dialogului tripartit la nivel national.

(2) Organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social se stabilesc prin lege speciala."

 

76.Articolul 217 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 217

(1) Sindicatele, federatiile si confederatiile sindicale, denumite în continuare organizatii sindicale, sunt constituite de catre salariati pe baza dreptului de libera asociere, în scopul promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale, precum si al apararii drepturilor individuale si colective ale acestora prevazute în contractele colective si individuale de munca sau în acordurile colective de munca si raporturile de serviciu, precum si în legislatia nationala, în pactele, tratatele si conventiile internationale la care România este parte.

(2) Constituirea, organizarea si functionarea sindicatelor se reglementeaza prin lege."

 

77.Articolul 222 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 222

La cererea membrilor lor, sindicatele pot sa îi reprezinte pe acestia în cadrul conflictelor de munca, în conditiile legii."

 

78.La articolul 223, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Pe toata durata exercitarii mandatului, reprezentantii alesi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediati pentru motive ce tin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate."

 

79.La articolul 224, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 224

(1) La angajatorii la care sunt încadrati mai mult de 20 de salariati si la care nu sunt constituite organizatii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariatilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special în acest scop."

 

80.La articolul 225, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 225

(1) Pot fi alesi ca reprezentanti ai salariatilor salariatii care au capacitate deplina de exercitiu."

 

81.La articolul 225, alineatul (2) se abroga.

 

82.La articolul 226, dupa litera d) se introduce o noua litera, litera e), cu urmatorul cuprins:

"e) sa negocieze contractul colectiv de munca, în conditiile legii."

 

83.Articolul 228 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 228

Numarul de ore în cadrul programului normal de lucru pentru reprezentantii salariatilor destinat în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin negociere directa cu conducerea unitatii."

 

84.Articolul 229 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 229

Pe toata durata exercitarii mandatului, reprezentantii salariatilor nu pot fi concediati pentru motive ce tin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariati."

 

85.Articolul 230 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 230

(1) Patronatele, denumite si organizatii de angajatori, constituite în conditiile legii, sunt organizatii ale angajatorilor, autonome, fara caracter politic, înfiintate ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial.

(2) Angajatorii se pot asocia în federatii si/sau confederatii ori alte structuri asociative, conform legii."

 

86.Articolele 231-234 se abroga.

 

87.Articolul 235 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 235

Constituirea, organizarea si functionarea patronatelor, precum si exercitarea drepturilor si obligatiilor acestora sunt reglementate prin lege speciala."

 

88.La articolul 236, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Negocierea colectiva la nivel de unitate este obligatorie, cu exceptia cazului în care angajatorul are încadrati mai putin de 21 de salariati."

 

89.Articolul 237 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 237

Partile, reprezentarea acestora, precum si procedura de negociere si de încheiere a contractelor colective de munca sunt stabilite potrivit legii."

 

90.Articolele 238-247 se abroga.

 

91.Articolul 248 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 248

Prin conflicte de munca se întelege conflictele dintre salariati si angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca."

 

92.Dupa articolul 256 se introduce un nou articol, articolul 2561, cu urmatorul cuprins:

"Art. 2561

Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, în cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fara forme legale, inspectorii de munca vor completa registrul unic de control dupa efectuarea controlului."

 

93.Articolul 258 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 258

Regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:

a) reguli privind protectia, igiena si securitatea în munca în cadrul unitatii;

b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al înlaturarii oricarei forme de încalcare a demnitatii;

c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;

d) procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;

e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;

f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;

g) reguli referitoare la procedura disciplinara;

h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;

i) criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor."

 

94.La articolul 264 alineatul (1), litera b) se abroga.

 

95.La articolul 264, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

"(3) Sanctiunea disciplinara se radiaza de drept în termen de 12 luni de la aplicare, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara în acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa în forma scrisa."

 

96.La articolul 268 alineatul (2), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost încalcate de salariat;"

 

97.Articolul 270 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 270

(1) Salariatii raspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legatura cu munca lor.

(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi înlaturate si nici de pagubele care se încadreaza în riscul normal al serviciului.

(3) În situatia în care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si în legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.

(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie."

 

98.La articolul 276 alineatul (1), litera e) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"e) primirea la munca a pâna la 5 persoane fara încheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;"

 

99.La articolul 276 alineatul (1), dupa litera e) se introduce o noua litera, litera e1), cu urmatorul cuprins:

"e1) prestarea muncii de catre o persoana fara încheierea unui contract individual de munca, cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei;"

 

100.La articolul 276 alineatul (1), dupa litera k) se introduc patru noi litere, literele l)- o), cu urmatorul cuprins:

"l) încalcarea de catre angajator a obligatiei prevazute la art. 27 si 116, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;

m) nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de catre angajator a demisiei, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;

n) încalcarea de catre agentul de munca temporara a obligatiei prevazute la art. 1001, cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei;

o) încalcarea prevederilor art. 16 alin. (3), cu amenda de la 1.500 lei la 2.000 lei."

 

101.Dupa articolul 279 se introduce un nou articol, articolul 2791, cu urmatorul cuprins:

"Art. 2791

(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda penala fapta persoanei care, în mod repetat, stabileste pentru salariatii încadrati în baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat în plata, prevazut de lege.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si infractiunea constând în refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de munca în oricare dintre spatiile unitatii sau de a pune la dispozitia acestora documentele solicitate, potrivit legii.

(3) Constituie infractiune si se sanctioneaza cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara încheierea unui contract individual de munca."

 

102.La articolul 2801 se introduc 5 noi alineate, alineatele (2)-(6), cu urmatorul cuprins:

"(2) Cu pedeapsa prevazuta la art. 2791 alin. (3) se sanctioneaza primirea la munca a unei persoane aflate în situatie de sedere ilegala în România, cunoscând ca aceasta este victima a traficului de persoane.

(3) Daca munca prestata de persoana prevazuta la alin. (2) si la art. 2791 alin. (3) este de natura sa îi puna în pericol viata, integritatea sau sanatatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(4) În cazul savârsirii uneia dintre infractiunile prevazute la alin. (2) si (3) si la art. 2791 alin. (3), instanta de judecata poate dispune si aplicarea uneia dintre urmatoarele pedepse complementare:

a) pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestatii, ajutoare sau subventii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile române, pentru o perioada de pâna la 5 ani;

b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada de pâna la 5 ani;

c) recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor sau subventiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile române, atribuite angajatorului pe o perioada de pâna la 12 luni înainte de comiterea infractiunii;

d) închiderea temporara sau definitiva a punctului ori punctelor de lucru în care s-a comis infractiunea sau retragerea temporara ori definitiva a unei licente de desfasurare a activitatii profesionale în cauza, daca acest lucru este justificat de gravitatea încalcarii.

(5) În cazul savârsirii uneia dintre infractiunile prevazute la alin. (2) si (3) si la art. 2791 alin. (3), angajatorul va fi obligat sa plateasca sumele reprezentând:

a) orice remuneratie restanta datorata persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneratiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu exceptia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;

b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale pe care angajatorul le-ar fi platit daca persoana ar fi fost angajata legal, inclusiv penalitatile de întârziere si amenzile administrative corespunzatoare;

c) cheltuielile determinate de transferul platilor restante în tara în care persoana angajata ilegal s-a întors de bunavoie sau a fost returnata în conditiile legii.

(6) În cazul savârsirii uneia dintre infractiunile prevazute la alin. (2) si (3) si la art. 2791 alin. (3) de catre un subcontractant, atât contractantul principal, cât si orice subcontractant intermediar, daca au avut cunostinta de faptul ca subcontractantul angajator angaja straini aflati în situatie de sedere ilegala, pot fi obligati de catre instanta, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al carui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevazute la alin. (5) lit. a) si c)."

 

103.Articolul 290 se abroga.

 

104.Articolul 293 se abroga.

 

105.Articolul 294 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 294

(1) În sensul prezentului cod, functiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementari interne ale angajatorului.

(2) Prezenta lege transpune art. 16 lit. b), art. 18 si 19 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 18 noiembrie 2003, si art. 3, 4 si 10 din Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de munca temporara, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie 2008."

 

106.La articolul 296, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:

"(5) Anuntul privind pierderea carnetelor de munca emise în temeiul Decretului nr. 92/1976, cu modificarile ulterioare, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a."

 

107.La articolul 298 alineatul (2), ultima liniuta se abroga.

 

 

Art. II  -  (1)Contractele colective de munca si actele aditionale încheiate în intervalul de la data intrarii în vigoare a prezentei legi si pâna la 31 decembrie 2011 nu pot prevedea o durata de valabilitate care sa depaseasca 31 decembrie 2011. Dupa aceasta data, contractele colective de munca si actele aditionale se vor încheia pe durate stabilite prin legea speciala.

(2)Contractele colective de munca în aplicare la data intrarii în vigoare a prezentei legi îsi produc efectele pâna la data expirarii termenului pentru care au fost încheiate.

 

Art. III  -  La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga:

- art. 23 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, cu modificarile si completarile ulterioare;

- art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

Art. IV  -  Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. V  -  Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

 

 

Aceasta lege a fost adoptata în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constitutia României, republicata, în urma angajarii raspunderii Guvernului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedinta comuna din 8 martie 2011.

 

 

PRESEDINTELE

CAMEREI DEPUTATILOR

PRESEDINTELE

SENATULUI

Roberta Alma Anastase

Mircea-Dan Geoana

 

 

 

 


Bucuresti, 31 martie 2011.

Nr. 40.

 

Add a comment (0)

Legea nr. 49 din 19 martie 2010

Legea nr. 49 din 19 martie 2010

privind unele masuri in domeniul muncii si asigurarilor sociale.

 

 

 

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I -  Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. La articolul 41, alineatul (5) va avea urmatorul cuprins:
"(5) asiguratii care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege pentru obtinerea unei pensii pentru limita de varsta, cu exceptia pensiei anticipate si a pensiei anticipate partiale, isi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului, in conditiile legii."

2. La articolul 82, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) Cererea de pensionare impreuna cu actele care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta Lege se depun de solicitant sau, dupa caz, de angajator la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul solicitantului, cu 30 de zile calendaristice inainte de data indeplinirii conditiilor de pensionare, prevazute de lege."

3. Articolul 83 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 83
(1) Drepturile de pensie pentru limita de varsta se cuvin si se platesc de la data Indeplinirii conditiilor de pensionare, prevazute de lege, daca cererea a fost depusa cu 30 de zile calendaristice inainte de data indeplinirii acestor conditii.
(2) Se considera depuse in termen cererile de pensionare inregistrate in intervalul cuprins intre data indeplinirii conditiilor de pensionare si cea de-a 30-a zi calendaristica anterioara acestei date.
(3) Drepturile de pensie anticipata sau de pensie anticipata partiala se cuvin si se platesc:
a) de la data indeplinirii conditiilor de pensionare, dar nu inainte de data incetarii calitatii de asigurat, daca cererea a fost depusa in termenul prevazut la alin. (1), in cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. (1) pct. I, II si III;
b) de la data indeplinirii conditiilor de pensionare, daca cererea a fost depusa in termenul prevazut la alin. (1), in cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. (1) pct. IV si V si art. 5 alin. (2).
(4) In cazul persoanelor ale caror cereri de pensionare au fost depuse cu depasirea termenului prevazut la alin. (1), drepturile de pensie se cuvin si se platesc:
a) de la data depunerii cererii, in cazul pensiei pentru limita de varsta;
b) de la data depunerii cererii, dar nu inainte de data incetarii calitatii de asigurat, in cazul pensiei anticipate si al pensiei anticipate partiale, in situatia persoanelor prevazute la art. 5 alin. (1) pct. I, II si III;
c) de la data depunerii cererii, in cazul pensiei anticipate si al pensiei anticipate partiale, in situatia persoanelor prevazute la art. 5 alin. (1) pct. IV si V si art. 5 alin. (2)."

4. Articolul 86 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 86
(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de casa teritoriala de pensii, in termen de 45 de zile calendaristice de la data depunerii cererii.
(2) Decizia casei teritoriale de pensii cuprinde temeiurile de fapt si de drept pe baza carora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(3) Decizia casei teritoriale de pensii se comunica in scris atat persoanei care a solicitat pensionarea, cat si angajatorului, in termen de 5 zile de la data emiterii acesteia."

5. Articolul 1672 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1672
In perioada esalonarii varstelor standard de pensionare si a stagiilor de cotizare prevazute in anexa nr. 3, cererea de pensionare impreuna cu actele doveditoare se depun de catre solicitant sau, dupa caz, de catre angajator, cu 30 de zile calendaristice inainte de data indeplinirii conditiilor de pensionare prevazute de lege, la casa teritoriala de pensii in a carei raza teritoriala se afla domiciliul solicitantului."

Art. II -  Cererile de pensionare inregistrate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi se solutioneaza conform normelor legale in vigoare la data inregistrarii cererilor.

Art. III -  La articolul 98 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, partea introductiva si litera d) ale alineatului (1) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:


"Art. 98
(1) Raportul de serviciu existent inceteaza de drept:
................................................................................................
d) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;".


Art. IV -  Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 56, partea introductiva si litera d) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 56
Contractul individual de munca existent inceteaza de drept:
................................................................................................
d) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;".

2. La articolul 56 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
"(2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. d)—k), constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in Termen de 5 zile lucratoare."

3. La articolul 61, litera e) se abroga.

Art. V -  Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

 

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PREŞEDINTELE

CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE

SENATULUI

Roberta Alma Anastase 

Mircea Dan Geoană

Bucureşti, 19 martie 2010

Nr. 49 

Add a comment (0)